Inca un film marca Akira Kurosawa, unul dintre cei mai mari regizori ai lumii. Pveste din nou inspirata din opera lui William Shakespeare, de data asta MacBeth.
Filmul este transpus in Japonia feudala si este un fel de theriller dar cu ceva foarte aparte ce il face necatalogabil in nicio a sa. Atentia la detalii este punctul forte a acestui film, ceva ce imi aminteste, oarecum de Ran, primul film de Akira Kurosawa pe care l-am vazut.
Povestea a doi comandanti care, dupa o victorie, se intorc pentru a-l vedea pe stapanul lor, insa, pentru a ajunge acolo, trebuie sa treaca printr-o padure care, in mod normal, le este cunoscuta pana la cel mai mic detaliu dar de data asta se ratacesc. Incercand sa iasa dau peste o femeie sau, mai bine spus, vrajitoare (cea mai inspaimantatoare vrajitoare pe care am vazut-o intr-un film) care le prezice ca unul dintre ei va ajunge in locul conducatorului lor intr-un timp foarte scurt, iar celalalt este ocolit de sansa dar ii spune ca fiul sau il va urma pe celalalt la tron. Bineinteles, cei doi comandanti nu dau crezare la nimic din ceea ce aud dar, nu dupa mult timp, spusele vrajitoarei incep sa se adevereasca.
Filmul este magnific, din foarte multe puncte de vedere care nu merita discutate, ci vazute si traite exact asa cum si-a imaginat Akira Kurosawa. Un film ce nu trebuie ratat!

Leave a Reply