Category

Cărți

Carte: Soareci si Oameni

By | Cărți | No Comments

Una din cartile care a devenit cult, scrisa de laureatul premiului Nobel, John Steinbeck, un adevarat as al povestirii care prezinta cu un realism desavarsit America pe care o cunoaste, o simte si o vede.
Cartea are multe conotatii, de la imaginea Americii la momentul actiunii, la prietenie absoluta si ajungand pana la teluri si vise zbuciumate care arunca personajele intr-un vartej din care nu mai au scapare.
Povestea este despre doi prieteni: Lennie si George; Lennie este un tip extraordinar de puternic dar care nu este deloc destept si face numai prostii, George, pe de alta parte, este mic dar istet si este cel mai bun prieten al lui Lennie, care il protejeaza si indruma, cateodata il si cearta si este singurul om care are cu adevarat grija de Lennie. Visul lor este de a strange bani pentru a-si cumpara propriul loc unde sa munceasca si sa traiasca fericiti impreuna iar, pentru a strange bani ca sa isi atinga visul, cei doi merg sa lucreze la o ferma.
Inainte de a junge le ferma, George il pune pe Lennie sa promita ca nu va intra in belele, ca altfel nu il va lasa sa se joace cu iepurii (visul lui Lennie era sa aiba grija de iepuri la ferma lor) iar in cazul in care va avea probleme sa se intoarca in locul in care sunt cand incepe romanul. Ajungand la ferma, George isi da repede seama ca vor avea divergente cu fiul stapanului pentru ca este foarte infumurat si, mai ales, ca are o nevasta care mereu incearca sa intre in discutie cu anagajatii fermei, nestand niciodata acasa si ridicand banuieli cum ca ar avea aventuri extra conjugale.
Punctul culminant al romanului este momentul in care Lennie si George se vad extrem de aproape de visul lor; Candy, un batran angajat al fermei la care au sosit, si care are o mana bolnava din cauza unei accidentari le spune ca le va da 350 de dolari pentru ferma care au de gand sa o cumpere daca il vor lua si pe el ca partener, cerand sa fie lasat sa pliveasca gradina, sa faca de mancare si sa spele vasele, urmand ca el sa le le lase mostenire partea lui. Insa, la fel ca in majoritatea romanelor lui Steinbeck, atingerea visului nu este posibila, este un fapt interzis si prin urmare ei nu ajung sa isi vada visul implinit. Ceea ce e si mai interesant este ca propria lor personalitate ii impiedica sa ajunga acolo.
In timp ce incerca sa ascunda cadavrul unui catel primit in dar de la unul din angajatii fermei, Lennie este acostat de catre nevasta fiului stapanului si ajunge, din greseala sa o omoare. Dandu-si seama de greseala fuge in locul in care l-a trimis George si sta acolo. George afla si merge impreuna cu fiul sefului si ceilalti angajati care vor sa il omoare, sa il prinda. George ajunge inaintea grupului acolo, dat fiind ca stia locul unde va fi, si il pune pe Lennie sa se intoarca cu spatele la el si in timp ce ii povesteste povestea lui preferata, cum vor avea ei propria ferma si cum se va juca cu iepurii, il impusca in cap.
Povestea ridica multe semne de intrebare despre personalitatea si comportamentul uman, el trecand de la iubire neconditionata la dispret si tradare. Gestul lui George de a-l impusca pe Lennie poate fi privit si ca o tradare a prieteniei si in acelasi timp ca o salvare, dat fiind faptul ca personalitatea lui Lennie este una destructiva. Este foarte greu de dat vina pe cineva, daca nu imposibil, si cred ca si acesta este mesajul autorului: viata se intampla. Nu e nimeni vinovat de intorsaturile pentru care o ia, propria personalitatea modifica viata in forme necunoscute, salvandu-ne sau trimitandu-ne spre moarte.

Carte: Povestea tarfelor mele triste

By | Cărți | No Comments

Gabriel Garcia Marquez imi dovedeste inca o data cat de bun povestitor e si nu numai atat, si ce imaginatie extraordinara, demna de un autor postmodern adevarat.
Romanul, care este de fapt un micro roman, este despre un om care atinge varsta de 90 de ani si dintr-o data i se face pofta de o virgina si se hotaraste sa sune o matroana celebra sa ii faca rost de una si de aici incepe o poveste minunata. Marquez ne poarta intr-o povestire in care se amesteca foarte multe sentimente si sare de la amuzament la seriozitate cu o lejeritate extraordinara.
Povestea nu este doar despre dragostea unui batran fata de o minora ci este si despre imbatranire, despre cum uiti lucruri si in acelasi timp iti amintesti lucruri la acea varsta, despre cum te vad cei tineri si despre cum te vad cei de o seama cu tine si astfel incepi sa-ti faci o idee despre ce inseamna sa imbatranesti.
Desigur ca tema este si despre atemporalitatea dragostei, faptul ca un batran de 90 de ani se indragosteste de o fata de 14 ani nu ceva atat de spectaculos si nici vulgar, dar asta doar din cauza talentului extraordinar de povestitor al lui Marquez.
Romanul este foarte accesibil si nu necesita mai mult de 2 ore pentru a fi parcurs in intregime asa ca merita sa ii acorzi acest timp deoarece lasa o amprenta asupra gandirii si bineinteles este scrisa de un mare autor care stie ce scrie si o face foarte bine.

Carte: Arsa de vie

By | Cărți | No Comments

Marturia socanta a unei supravietuitoare a ritualului numit crima de onoare, obicei barbar islamic de a ucide o femeie din damilie care a incalcat una din regulile religii respective, evitand astfel rusinea publica a familiei.
Supravietuitoarea in cauza, cunoscuta sub pseudonimul de Suad, relateaza in aceasta carte cum s-a nascut, crescut si “murit” intr-un sat din Cisiordania, insa si mai mult de atat, prezinta cu o exactitate uimitoare obiceiurile inumane ale islamicilor din acele locuri. Femeile nu au nici un drept in aceste locuri si sunt batute, torturate si omorate fara nici un fel de mila de catre proprii frati sau parinti pentru niste lucruri pe care noi le consideram absolut normale. Desi este vorba de o alta cultura si o alta religie nu poti sa nu te cutremuri de dezgust si furie fata de acesti oameni si de aceste obiceiuri.
Suad povesteste despre cum propria mama isi sufoca fiicele imediat dupa ce le nastea pentru simplul motiv ca erau femei, lucru considerat murdar in lumea islamica, doar baietii erau binecuvantare in fata familiei. De asemenea aflam cum fratele isi omoara propria sora pentru simplul fapt ca parintii asa au decis. Si lucrul care ma dezgusta cel mai mult este ca acest lucru este facut cu o naturalete desavarsita, nici cea mai mica urma de mila nu exista in acesti oameni (daca pot sa le spun asa!).
Istorisirea lui Suad este reala, nu este fictiune, ea ne arata cu totul alta lume, o lume care este complet diferita dar in acelasi timp la fel cu a noastra. Povestirea autoarei este prezentata de la inceputul vietii si pana la noua ei viata in Europa, ascunzadu-se in continuare de teama ca daca propria familie afla ca este inca in viata ar trimite pe cineva sa o ucida.
Sunt multe de spus despre aceasta carte, despre aceasta familie, desprea aceasta tara, desprea aceasta religie, insa nu vreau sa povestesc tot, poate asa am sa va incurajez sa cititi cartea.

Carte: Fratii Karamazov

By | Cărți | One Comment

Ultimul si cel mai complex roman al lui Dostoievski, o adevarata capodopera literara. Creat pe multiple planuri, vazut din perspectiva mai multor personaje cu un lux de detalii extraordinar, Dostoievski dovedeste fara doar si poate de ce este unul dintre cei mai buni si mai cunoscuti scriitori ai omenirii.

Parintele existentialismului isi expune propria personalitate prin intermediul mai multor pesonaje din roman, astfel avem in ansamblu multiple fete ale scriitorului, privind si in acelasi timp intelegand anumite concepte si idei ale acestuia.

Desi este extrem de voluminos romanul nu plictiseste in niciun moment, in fiecare parte a acestuia descoperim personaje noi, idei noi, concepte noi, etc. Unele din povestirile din roman au ajuns arhicelebre, precum Povestea Marelui Inchizitor. Romanul este declarat de specialistii in domeniu un roman total si pe buna dreptate, este un roman fenomenal care cuprinde cu adevarat viata din timpul lui Dostoievski dar transcende spre viata universala,: fara timp, fara spatiu. Ideile prezentate in roman sunt universale, ele apartin omenirii din cele mai vechi timpuri si vor ramane pentru mult timp de acum incolo.
Autorul reuseste ceva cu adevarat incredibil: sa surprinda viata. Si desi nu e ceva atat de surprinzator, pentru ca mai multi scriitori au reusit asta, cazul lui Dostoievski este aparte, este ceva unic in literatura. Metodele lui sunt fascinante reusind sa iti introduca in cap enorm de multe idei si intrebari.
Romanul trateaza, desigur, mai multe idei care au mai fost parcurse si in alte romane ale lui Dostoievski insa niciodata toate la un loc. In roman regasim teme extrem de variate de la religie la patricid, personaje de la criminali la calugari si asa mai departe.
Cartea, din punctul meu de vedere, trebuie citita de toata lumea pentru ca va ajuta la intelegerea omenirii si cred ca poate duce la rezolvarea unor conflicte fizice dar si metafizice. Lucrul de care imi pare cel mai rau este ca Dostoievski nu a trait mai mult, astfel putea sa scrie si a doua parte a romanului asa cum avea de gand.