Tag Archives: Philip Roth

recitiri de weekend

Eroul meu: Philip Roth

Arta fictiunii: Susan Sontag

Arta teatrului: Eugene Ionesco

Te invidiez: autori celebri ca fani a altor autori celebri

Arta fictiunii: E. L. Doctorow

Penita lui Hitchens: Rebel in Evening Clothes

Carte: Indignare

O carte care exploreaza societatea si umanul atat de bine incat te poate face sa crezi ca e de fapt o lucrare de specialitate si nu un roman, o lucrare de fictiune. Atentia la detalii marca Philip Roth iti ofera o satisfactie extraordinara, un stil atat de fin si o voce atat de puternica care iti vor marca viata literara.
Indignare este povestea unui adolescent, fiu al unui macelar kosher, care trece prin o serie de evenimente mai mult sau mai putin obisnuite, specifice gandirii americane in timpul razboiului din Korea. Pierderea increderii tatalui, schimbarea universitatii si intalnirea cu diverse personaje in campusul noii universitati, fi ca sunt colegi de camera sau o fata cu care are prima relatie de copulatie orala, au un efect dramatic asupra sa.
Markus Messner este haituit de gandul ca daca nu se va comporta exemplar va fi trimis in Korea si ca acolo isi va gasi sfarsitul. Isi gaseste in scaparea in scoala, locul unde daca se va tine de treaba il va scapa de chinul de a merge si a lupta intr-o tara straina in care mor mii de tineri americani. Insa viata lui Markus nu este atat de usoara, de cand pleaca de la macelaria tatalui sau unde ii fusese ucenic lucrurile frumoase dintre el si tatal sau ajung sa nu mai existe, locul prieteniei este luat de locul neincrederii. Tatal sau nemaioferindu-i nici o urma de incredere persecutandu-l de fiecare data cu intrebari si acuzatii pe care Markus nu le merita.
Gaseste scapare si din aceasta condamnare prin a fugi de la universitatea din orasul sau natal catre o alta universitate din America. Insa aici este nemultumit de profesori pe care ii considera net inferiori celor de acasa, colegii de camera ii gaseste iritanti si nu doreste sa socializeze cu ei, el dedicandu-se meseriei sale din campus si unei anumite fete care va avea un impact devastator asupra sa.
Lectia de psihologie si de istorie pe care ne-o ofera Philip Roth este una extrem de actuala si extrem de corecta. Nu doar exploreaza viata cotidiana a studentului dar analizaeaza factorii pe care un student trebuie sa ii ia in calcul. Viata unui student nu mai este doar dedicata studiului, din ea fac parte o multime de factori: a fi sau nu membrul unei fratii, multumirea parintilor de acasa care se sacrifica fizic, psihiic si material pentru ca fiul lor sa poate merge la facultate, ruptura inevitabila intre fiu si tata care inevitabil apare in viata, satisfacerea dorintelor sexuale si emotionale a unui tanar aflat in floarea varstei dorind punerea in practica a fanteziilor mai mult decat orice.
Traseul pe care Markus Messner il parcurge este unul extrem de bine facut, personalitatea sa dezvolta cu fiecare pagina, inteligenta ii creste, siguranta in sine devine mai mare dar in acelasi timp si singuratatea creste iar frica de a nu lupta intr-un razboi in care nu crede devine tot mai mare.
De la copilul timid care e obisnuit sa nu comenteze in fata autoritatii paterne ajunge sa desfida autoritatea tatalui si cea a conducerii universitatii luandu-si soarta in maini si tinand spatele drept si vocea raspicata in timp ce isi enunta convingerile personale dobandite.
Poate un sex oral sa-ti schimbe viata? Evident, poate. Lucrul care il va marca pentru totdeauna este acest act atat de normal si atat de obisnuit si simplu. Dragostea care o poarta Oliviei, studentei care i-a oferit acesta experienta, sau ideea de dragoste pentru aceasta fata ii va aduce pieirea.
Convingerile sale ateice, increderea sa oarba in eseurile lui Bertrand Russell, tentativele de sinucidere ale Oliviei, disperarea mamei sale fata de tatal sau ajungand sa contempleze divortul, un subiect tabu in familile evreiesti, neaprobarea mamei sale a relatiei cu Olivia sunt teme dezvoltate de Philip Roth cu un talent inconmensurabil care sunt ingredientele acestei capodopere a secolului XXI.
Finalul este o lectie si in acelasi timp este deznodamantul atator factori pusi laolalta. Poate tatal sau avea dreptate, poate decanul, poate el. Noi alegem insa alegerea este una a doctrinei si nu a actiunii. Noi putem sa spunem cine consideram ca a avut dreptatea dar nu putem sa schimbam datele problemei, nu putem sa impiedicam sfarsitul. De ceea ce ti-e cel mai frica, de aia nu vei scapa. Aceasta este soarta lui Markus, este soarta noastra, este soarta omenirii.

Carte: The plot against America

Cred ca nu mai are rost sa spun cat de mult imi place Philip Roth. Omul asta e genial, atat prin cum relateaza faptele dar mai ales prin diversitatea ideilor si intamplarilor si, de ce nu, a romanelor sale. Este pentru prima oara cand il citesc in limba engleza si trebuie sa spun ca mi-a placut enorm, desi a avut parte de traduceri foarte bune si variantele in romana de pana acum nu m-au dezamagit deloc.
Complotul impotriva Americii chiar socheaza prin originalitatea ideii sale principale: daca in loc sa castige Roosevelt alegerile, le-ar fi castigat de fapt, Charles A. Lindbergh, un aviator care a fost proprus pentru a candida la presedentia statelor unite si era un antisemit? Ideea este, cel putin, foarte interesanta si m-a captivat inca de la inceput.
Philip Roth isi imagineaza acest scenariu chiar prin ochii sai, a unui mic Philip de doar 9 ani care traieste drama de a avea un presedinte antisemit si de a vedea cum tatal sau si familia sa cat si prietenii si mai toate cunostiintele sale evreiesti incep, treptat, sa devina persecutati de guvernul american care semneaza untratat de neagresiune cu Germania nazista.
Temele discutate in roman sunt fantastice, atat de diverse si atat de originale, atat de bine montate si atat de bine documentate incat te sperie. De la cunostinte foarte ample despre filatelie, la cunostinte atat de vaste despre istorie si politica. Philip Roth creeaza un adevar alternativ, ne arata ce s-ar fi putut fi intampla la un moment dat.
Micutul Philip, personajul principal este sfasiat de evenimentele care se intampla in viata sa, de la determinarea tatalui sau sa fi impotriva noului presedinte, la dorinta fratelui sau de ajuta la integrarea evreilor in societate, la dorintele de a fugi din tara a mamei sale, de sinuciderea vecinului sau, precum si de atitudinea varuli sau care si-a pierdut un picior in timp ce a mers sa lupte impotriva lui Hitler impreuna cu armata canadiana.
The plot against America este un roman care prezinta o istorie alternativa, foarte bine documentata si foarte bine scris. Un talent inepuizabil te insotrste de la primele cuvinte pana la ultima pagina. Nu obosesti citindu-l si nici nu te plictisesti. Un roman fabulos, scris ireprosabil de cel mai mare scriitor american in viata: Philip Roth!

Carte: Sînul

David Kepesh, carismaticul profesor de literatura comparata cu care m-am mai intalnit in romanul Animal pe moarte si in filmul Elegy se transforma intr-un sîn. Da, un sîn.
Bineinteles ca exista o imediata referire la Metamorfoza lui Kafka, este evidenta, mai ales ca autorul ceh nu este doar unul din preferatii lui Philip Roth ci o adevarata sursa de inspiratie pentru scriitorul american.
Ciudat e ca, asa cum ne-am obisnuit, David Kepesh se gandeste, chiar si asa in starea in care se afla (un sîn de 70 de kg) se gandeste la sex. Ce fel de sex? Pai vrea sa-si introduca sfarcul in interiorul vaginului prietenei sale sau, de ce nu, a asistentei care il spala.
Cartea nu este doar despre sex ci despre personalitate si despre mentalitatea umana, Philip Roth ne arata cu un talent incredibil o povestioara ireala plina de dorinte reale. Bineinteles, Philip Roth isi face ireprosabil munca documentandu-se serios (din punct de vedere medical si nu numai) pentru acest roman.
Un roman care provoaca un zambet dar care da si o tema de gandire care trebuie luata in considerare destul de serios.

Film: Elegy

Ecranizarea romanului Animal pe moarte a lui Philip Roth, cel mai cunoscut si apreciat scriitor american in viata.
Are si nu are sens sa vorbesc despre roman, pentru ca filmul este o portretizare destul de fidela a romanului, foarte putine modificari, dar cum am vorbit despre roman intr-un post anterior am sa ma rezum la film.
Ben Kingsley este un actor formidabil si portretizeaza de minune pe nonconformistul profesor de literatura comparata David Kepesh, un alter ego al lui Philip Roth, alaturi de Nathan Zuckerman. Penelope Cruz insa, este un pic prea batrana pentru a o portretiuza pe studenta care il inebuneste pe Kepesh, nu e vorba ca nu arata bine, dimpotriva, dar este mult prea matura pentru rolul asta si cred ca mai bine mergeau pe o actrita tinerica care sa portretizeze frumusetea decat sa mizeze pe experienta actoriceasca, dar astea sunt doar ideile mele care au sau nu au foarte multa relevanta. Important e ca Penelope face un rol bun, nu extraordinar dar se poate trece cu usurinta peste asta.
Trebuie sa recunosc ca filmul nu este nici pe departe atat de explicit precum romanul, dar asta e una din minusurile cinematografiei, trebuie scose anumite parti ca sa poate fi vizionat de cat mai multa lume. Ar fi fost foarte interesant sa vedem anumite secvente explicite din roman, poate altadata.

Film: The Human Stain

Cand m-am hotarat sa scriu despre filmele pe care le vizionez am hotarat sa nu mentionez filmele de la tv, cele pe care le vizionez din intamplare, ci doar cele pe care le planific. Ei bine, astazi s-a intamplat sa dau peste un film pe care mi-am propus sa il vad, dar pe care nu l-as fi vazut acum deoarece nu am citit cartea mai intai, dar cum era la tv am zis sa fac invers, sa vad filmul si apoi sa citesc cartea.
The Human Stain (filmul este tradus Culoarea Minciunii iar romanul Pata Umana) este un roman de Philip Roth, unul din autorii mei preferati, iar ecranizarea romanului este una de exceptie, adica ce poti sa spui despre distributie cand aceasta ii include pe: Anthony Hopkins, Nicole Kidman, Ed Harris, Gary Sinise si Wenthworth Miller? Ca este superba, cel putin eu asta as spune.
Interpretarea e minunata, mi-a placut actiunea si felul in care actorii interpreteaza rolurile, mi se pare ca intra in modelul impus de Roth, dar nu pot sa fiu sigur pana nu citesc romanul, lucru pe care il voi face cat de curand.
Filmul este despre profesorul Coleman Silk (Anthony Hopkins) care este aproape de varsta pensionarii cand incepe o relatie cu o femeie mult mai tanara, Faunia Farley (Nikole Kidman), care face curat la posta. Povestea cu adevarat extravaganta incepe cand Coleman este acuzat de rasism si fortat sa demisioneze, desi el ascunde un secret care il poate salva de aceasta acuzatie, insa el nu o face ci isi accepta soarta. Problema e ca profesorul Silk provine dintr-o familie de culoare dar, din nu stiu care motiv, s-a nascut alb si din cauza ca lumea nu ofera o sansa negrilor se foloseste de privilegiile vietii de alb, renegandu-si familia, pastrand secretul pentru mai bine de 50 de ani. Trebuie spus ca Wenthworth Miller il interpreteaza pe tanarul Coleman Silk extraordinar de bine, o adevarata performanta.
Secretul este aflat la sfarsit, de prietnul lui Silk, Nathan Zuckerman (Gary Sinise), care este de fapt si alter ego-ul lui Philip Roth, dupa moartea lui Silk. Moartea lui Coleman si al Fauniei este provocata de Lester Farley (Ed Harris), sotul Fauniei, care vrea sa se razbune pe sotia lui, pe care o considera vinovata de moartea celor doi copii ai lor.
Nathan Zuckerman afla secretul lui Coleman Silk la inmormantarea acestuia, la care participa si sora profesorului si decide sa scrie o carte despre viata lui Coleman. Cartea se va numi: The Human Stain.

Carte: Povestea lui Orisicine

Un roman care se inspira dintr-o legenda destul de veche (Everyman) in care este prezentata viata unui om si cum rand pe rand incep sa il paraseasca toate, in special sanatatea, dar nu numai.
Philip Roth isi foloseste la maxim (din nou) talentul literar incomensurabil si ne ofera un roman de exceptie. Poate fi luat drept un bildungsroman avand in vedere ca e povestita intreaga viata a personajului insa este mult mai mult de atat, desi este un roman destul de scurt (enorm de mic daca il comparam cu David Copperfield) el reuseste sa prinda insasi esenta vietii, sau mai bine spus, a mortii.Despre asta e vorba pana la urma despre viata dar privita din perspectiva mortii, acel fenomen covarsitor care anuleaza tot, care sterge amintiri si memorii si mai presus, dorinte.
Roth, cu sangele lui rece, analizeaza viata omului normal, care se intamplasa fie un om care a fost casatorit de 3 ori care are 3 copii si un frate, care are multiple probleme de sanatate si familie, care e un artist pierdut pentru ca toata viata a dorit doar sa faca bani si si-a inceput cariera artistica la pensie cand focul vietii artistice din el s-a stins.
E un roman crud, rece, sumbru ar adevarat, totul este scris cu o luciditate incredibila si te inspaimanta gandul cand iti dai seama de universalitatea lui, si pe tine te asteapta acelasi lucru. Vei munci o viata intreaga pentru copii, incercand in acelasi timp sa fii fericit, vei avea aventuri, multiple neveste si operatii pe inima si intr-un sfarsit vei muri si la capatul tau vor venii oamenii doar din obligatie si nicidecum din dragoste, poate doar cativa, pentru care, probabil, la un moment dat ai insemnat ceva.
Pe zi ce trece simti cum viata se scurge din tine, nu mai esti tu, cel ce a fost odata, devii o epava care se indreapta spre cimitir si in loc sa-ti gasesti o alinare in oamenii care tin la tine tu ii alungi, ii blestemi ca sunt sanatosi in timp ce tu esti un cadavru, alungi persoanele si locurile dragi din viata ta in speranta ca vei gasi ceva nou care te va regenera, dar e in zadar, toti avem o datorie de care nu putem scapa, moartea.

Carte: Animal pe moarte

Prima mea intalnire cu Philip Roth insa cu siguranta nu ultima, autorul asta a trezit in mine un interes foarte mare si am de gand sa il examinez in continuare cum trebuie pentru ca merita.
Desi anumite lucruri din roman pot fi usor sensibile (lucru pe care l-am aflat vorbind cu cineva despre acest roman) consider ca modul in care expune problema si multe alte lucruri mai putin perverse (lucruri nu atat de vulgare cum ar crede unii) sunt foarte importante si, din cate am inteles, e una din calitatile lui Roth.
Cracterizat ca un tip extraordinar de indraznet, Roth nu se dezminte; spune lucrurile pe nume fara nici un fel de remuscari si le spune destul de poetic, lucru care il apreciez la un autor tupeul fiind o prima calitate, nevoia de a te dedica lucrurilor sensibile, pentru a le gasi un inteles sunt esentiale in opera oricarui mare scriitor, iar Roth e un mare scriitor. Mai multe despre Philip Roth si opera lui in viitor.

Dacian