Tag

Fiarele n-au patrie

Oct 31
1

Film: Beasts of no nation

By | Filme | No Comments

La prima vedere, filmul oferă un plus de culoare față de carte – oamenii sunt mai bine definiți, locurile sunt scoase în evidență, situația e la fel de neclară, dar culorile îi dau un aspect mai intens.

Deși e la fel de sumbru precum romanul, filmului îi scapă anumite elemente care au oferit cărții un plus de originalitate – una era un dialog intern absurd și dureros, iar alta e o imagine vie a cruzimii oamenilor în general.

Filmul e bine scris și bine regizat, actorii sunt exact ce e nevoie de la o poveste despre un război civil într-o țară din continentul African – Idris Elba face un rol foarte bun, deși până și el pare necredibil, e greu de imaginat o persoană atât de macabră precum comandantul.

De la culori intense la încercarea de a oferi o morală filmul oscilează între extraordinar și penibil, dar reușește, cu ajutorul unor actori foarte buni, să creeze o atmosferă captivantă și o poveste care te va urmări o perioadă.

Jul 19
1

Carte: Fiarele n-au patrie

By | Cărți | No Comments

Când mă gândesc la război de obicei îmi vin în minte imagini cu cel de-al doilea război mondial, sau războiul din Irak pe care l-am vazut și eu la televizor. Cel mai des probabil mă gândesc la filme precum Saving Private Ryan sau Full Metal Jacket. Dar toate gândurile mele merg in aceeasi directie: bărbati, pregătiți mai mult sau mai puțin, uniforme și un adversar real – o țintă clară.

Fiarele n-au patrie schimbă acest lucru: vorbim de copii luați de pe stradă sau de lângă familii și obligați, cu riscul pierderii vieții, de un comandant rebel să omoare cetățenii aceleiași țări. Nu au uniforme, de multe ori nu au nici arme, și nici o țintă clară – merg din sat în sat să omoare și să gasească mâncare.

Ticăloșenia umană poate lua multe forme, iar în vremuri de război cele mai odioase gânduri și atitudini se arată. Romanul nu cruță nimic – copii care văd cum parinții lor sunt asasinați. abuz sexual și, mai ales, gândurile neîncetate care îi macină – știu că nu e bine că omoară, dar nu văd altă posibilitate; se roagă ca războiul să înceteze și să ducă o viață liniștită – vor să devină doctori sau ingineri, și astfel să aducă un beneficiu oamenilor din jur și să fie iertați de crimele pe care au fost nevoiți să le comite.

Deși e un roman de debut are toate calitățile unui roman serios, scris cu intenție și lucrat intens la a crea o lume verosimilă care poate absorbi citititorul – povestea e scurtă dar plină de motive care dăinuie destul de mult după ce ai citit ultima pagină.