Într-o lume hipertehnologizată care se află într-un flux continuu de dezvoltare nu ne-au mai rămas multe portiţe de ieşire atunci cînd e vorba de credinţă; fie alegem varianta bisericii şi a sfinţilor care au făcut-o ceea ce este, fie mergem pe mîna ştiinţei şi a oamenilor care de-a lungul timpului au dezvoltat teoriile care astăzi ne explică aproape tot despre lumea înconjurătoare.
Dacă despre sfinţi şi despre operele lor, care se leagă una de cealaltă într-o frumoasă istorie a credinţei, s-au consacrat tomuri întregi, iată că despre oamenii de ştiinţă care au dezvoltat un limbaj şi o terminologie specifică, care au ajutat omenirea să inţeleagă mai bine toate procesele pe care le intampină în natură şi nu numai, nu s-au scris decît cateva carţulii, multe dintre ele într-un limbaj stufos şi neaccesibil publicului larg. Dar Mario Livio, profesor emerit, schimbă acest lucru prin Este Dumnezeu Matematician?
Într-o carte de dimensiuni medii, Mario Livio relatează viaţa oamenilor de ştiinţă şi, în acelaşi timp, ne explică teoriile lor într-un mod în care pînă şi un filolog le-ar înţelege. Scrisă într-un limbaj plăcut care nu plictiseşte, cartea ne poartă pe umerii titanilor din toate timpurile: Pitagora, Aristotel, Newton, Galilei, Bolyai, Einstein şi mulţi alţii, oameni care şi-au dedicat timpul şi energia unui fenomen pe care prea puţini sunt dispuşi să-l descopere: Matematica. Urmînd un fir logic, Livio ne descifrează enigmele istoriei matematicii şi ne prezintă oamenii care au facut sacrificii enorme (unii şi-au pierdut viaţa pentru teoriile lor) pentru a aduce la suprafaţă teoriile care ne-au scos din întuneric.

Considerat primul roman american existentialist, cartea lui Horace McCoy evoca sentimente puternice in cititor prin folosirea unui scenariu care ofera o imagine a unei Americi in ruine, a unei societati care este in pragul colapsului si, astfel, atrage oamenii obisnuiti dupa ea.
A început frumos: o poveste tipic britanică care părea înrădăcinată în acel aspect rural atât de predictibil și de idilic. Dar nu avea să se rezume la o relatare despre o țară de la care, parcă, nu ne mai așteptăm la prea multe, ci o istorie care te lasă pe gânduri mult timp după ce ai lăsat-o din mână.
Daca in romanul
Am descoperit romanul din intamplare, mai intai l-am vazut la o prietena iar apoi la o taraba de carti. L-am cumparat si am sarit sa-l citesc. Nu aveam de unde sa stiu peste ce voi da, nu stiam cine e autorul si nici nu auzisem despre ce e vorba in roman. Descoperirea a fost uimitoare si coplesitoare. In 200 de pagini am regasit o poveste mai cuprinzatoare decat
Cand vorbim despre primul roman al lui Umberto Eco nu putem sa nu observam ca e, probabil, unul din cele mai mari best seller-uri din literatura postmoderna. Priza sa la cititorul de rand cat si la criticul literar a depasit orice imaginatie posibila. Nu glumesc, e un mega roman ce a starnit un interes greu de explicat si, mai ales, greu de mentinut, dar a reusit.
Un om in intuneric, imobilizat la pat, isi suprima gandurile prin povesti. Isi spune povesti lui insusi, fara sa-i pese de rezultatele povestilor sale atata timp cat rezultatul final este sa nu se gandeasca la viata sa. Rece, cinic, fara emotie, el ne poarta intr-alta lume. O lume rece, o lume imposibila, o lume care seamana foarte mult cu lumea noastra. Experiment ratat.
Henry Miller si-a trait viata cu o viteza absolut incredibila, trecand prin diferite stadii ale vietii si prin diferite locuri ale lumii. Tropicul Cancerului incearca (si reuseste) sa exploreze viata scriitorului american pe cand traia in Paris dand o alta insemnatate locului si oamenilor decat o dau romanele altor mari scriitori americani plecati acolo.
Titlul, dupa cum se poate observa, nu ofera loc pentru imaginatie si ne arata din start ce este acest volum. Insa la prima vedre este suprinzator, mai ales pentru cei care il cunosc pe Kazuo Ishiguro. De la Japonia natala si ale ei probleme post razboi, sau de la onoarea majordomului britanic pana la povestiri despre muzica si muzicieni este drum lung si, oarecum, suprinzator.
Comentarii recente