Tag

Kazuo Ishiguro

Jan 03
0

Carte: Nocturne. Cinci povesti despre muzica si amurg

By | Cărți | One Comment

Titlul, dupa cum se poate observa, nu ofera loc pentru imaginatie si ne arata din start ce este acest volum. Insa la prima vedre este suprinzator, mai ales pentru cei care il cunosc pe Kazuo Ishiguro. De la Japonia natala si ale ei probleme post razboi, sau de la onoarea majordomului britanic pana la povestiri despre muzica si muzicieni este drum lung si, oarecum, suprinzator.
Cele cinci povestiri care, desi sunt diferite, se invart asupra aceleliasi teme, sau mai bine spus: asupra aceluiasi tip de oameni. Dar nu alegerea subiectului atrage, nici macar personajele ci naratiunea: naratinea la persoana I. Intram in mintea muzicianli si a omului iubitor de muzica. Vedem prin ochii lor culorile muzicii, gustul rafinat al artei sunetului, efectele pe care muzica le poate provoca sufletului uman.
Tipic lui Ishiguro, totul se petrece foarte elegant, niciun cuvant nu este prost plasat, nicio propozitie nu se abate de la rolul ei declarat, totul este precis si armonios, ca o opera, ca un joc foarte bine gandit cu toate variabilele asamblate in asa fel incat nu ne dedicam decat acestei superbe opere.
Oamenii sunt atat de vii, intamplarile atat de reale, gandurile atat de sincere, viata atat de frumoasa iar amurgul si muzica sunt atat de sublime, atat de pline de inteles, atat de profunde incat suntem prinsi, fara scapare, in aceasta lume atat de reala si atat de minunata. Muzica eclipseaza mediocritatea vietii cotidiene si acapareaza tot ce este impur transformand totul in arta.
Pentru a intelege mai bine muzica sau efectul pe care aceasta il are asupra omului aceasta carte este exact ceea ce avem nevoie. Va surprinde si va bucura pana acolo incat nu vom indrazni sa sa o lasam din mana pana nu va fi savurat fiecare cuvintel, fiecare propozitie.

Apr 18
0

Carte: A Pale View of Hills

By | Cărți | No Comments

Primul roman al autorului britanic de origine japoneza Kazuo Ishiguro, un autor care m-a fermecat cand am citit Ramasitele Zilei, romanul sau cel mai aclamat de pana acum. Desi nu a scris de cat 6 romane in mai bine de 25 de ani este un autor remarcabil, care lucreaza enorm de mult la romanele sale si le da un aspect extrem de rafinat.
A Pale View of Hills (in romana: Amintirea palida a muntilor)este, dupa cum am spus, primul roman al autorului si cel care da tonul stilului sau specific. Un stil extrem de interesant care m-a prins de la inceput si care te tine legat de carte si doresti sa afli ce se intampla in continuare. Dar nu doar faptul ca te tine in suspans e punctul forte al stilului lui Ishiguro ci faptul ca spune lucrurile importante prin omisie.
Mai toate personajele sale nu sunt de incredere, personaje care isi reprima sentimentele si actiunile, astfel fiind extrem de greu de aflat cu adevarat adevarul care se ascunde printre randuri. Insa stilul sau extraordinar te face sa verzi acest adevar fara sa-ti dai seama. E ceva extraordinar.
Romanul este povestea lui Etsuko, o femeie trecuta de prima tinerete a carei fata, Keiko, s-a sinucis. Ea este vizitata de cealalta fiica a sa, Niki, care sta alaturi de ea in casuta ei din Anglia pentru cateva zile. Insa in timp ce petrece timp cu fiica sa, Etsuko se gandeste la trecut, pe cand era inca in Japonia si isi aminteste de o femeie ce a cunoscut-o acolo, Sachiko, si fiica acesteia, Mariko.
Planul trece de la Japonia la Anglia destul de usor si Etsuko relateaza intamplari atat despre sotul ei din Japonia cat si despre sotul ei din Anglia, despre socrul sau: un personaj tipic japonez, despre fiica ei ce s-a sinucis si despre fiica ei care este alaturi de ea. Dar majoritatea relatarii este despre Sachiko si fiica acesteia. Sachiko este o femeie care se indragosteste de un soldat american care ii promite ca o va lua cu ea in America si vor avea un viitor impreuna.
Lucrul extraordinar se intampla cand povestirea trece de la persoana a III-a la persoana I-a, astfel Sachiko devine Etsuko, acest lucru dand o usoara urma de confuzie avand in vedere ca trecerea se intampla in mijlocul paginii fara niciun avertisment.
Din acest lucru ne putem da seaman ca Etsuko vorbeste despre ea iasasi cand vorbeste despre Sachiko, dand din nou dovada de personaj necredibil avand in vedere ca vorbeste si despre trecutul sau in timp ce vorbeste despre trecutul lui Sachiko. Dar pana la urma, cititorul, va trebui sa aleaga care versiune ii palce mai mult si sa ramana cu ea.
Titlul este un simbol personal al lui Ishiguro, ca zi in Ramasitele Zilei, el este o imagine care reflecta apogeul personajului. Este acel loc sau moment care defineste personajul.
Kazuo Ishiguro este un autor extraordinar, modul in care el manipuleaza cititorul este atat de genial incat mi-e foarte greu sa il compar cu cineva. Este unic si, probabil, inegalabil in acest joc de imagini pe care il desfasoara cu atata maiestrie in romanele sale.