De ce totul trebuie sa aiba un scop? De ce totul trebuie sa aiba o finalitate? Chiar e atat de necesar sa vedem o implinire a creatiei noastre? Nu putem face lucruri doar de dragul de a face?
Intrebari, intrebari. Doar de astea am parte in ultima vreme, probabil pentru ca toti din jurul meu imi dau raspunsuri, dar nu la preocuparile mele, ei imi dau raspunsuri la propriile probleme. Considera ca daca vorbesc despre problemele lor le vor rezolva cumva, vor ajunge cu ele la o finalitate, acel lucru pe care toti il cauta. Ce-ar fi sa ne aruncam toti de pe o stanca? Aia da finalitate.
Totul trebuie sa ajunga la un sfarsit si asta cat mai repede, e imperativ sa se ajunga acolo, nu se poate altfel. de ce satisfactia o ai doar cand termini un lucru si nu in timp ce-l faci? Nu am sa inteleg, nu pentru ca nu pot ci pentru ca nu vreau. Bucuria e in viata, nu in nastere sau in moarte, adica in partea de mijloc.
Ce e si mai trist e ca ma regasesc prin ceea ce scriu acum, un fel de psihologie inversa. Si eu incep lucruri doar ca sa le termin si nu stiu de ce. De multe ma regasesc spunand: Am terminat ceva! Iar imediat dupa o voce imi vine in gand si imi spune: si ce daca?

Leave a Reply