Una din cele mai iubite nişe ale literaturii, cea a romanelor de suspans, a fost dintotdeauna aproape exclusiv americană. Autori precum Dan Brown, John Grisham, Tom Clancy sau James Patterson ne-au obişnuit cu viziunea lor asupra ceea ce înseamnă suspans; din nefericire, Hollywood-ul a îndrăznit să îi încurajeze şi astfel percepţia cititorului a intrat pe un făgaş în care dacă nu eşti un spion/professor/detectiv/poliţist/avocat american nu prea ai valoare ca personaj de roman de suspans. Dar iată că undeva în ţările nordice, unde nu se întamplă mare lucru (sau poate avem o percepţie greşită despre locaţie ca şi despre limba în care sunt scrise romanele sau despre profesia personajului principal) un jurnalist suedez a scris o trilogie care nu doar că poate concura oricînd cu orice bestseller de pe piaţa, dar chiar umileşte apariţiile precedente.
Rar mi-a fost dat sa descopăr un roman care prinde mai tare, care nu te lasă să dormi sau să manînci; un roman care pentru cateva ore îţi acaparează viaţa. Nu e o glumă, personajele îţi rămîn multe vreme întipărite în minte şi cu greu vei găsi personaje noi care să le inlocuiască, Stieg Larsson a creat ceva unic.
Îmbinînd investigaţia jurnalistică cu secrete de familie, personaje neverosimile cu talente uimitoare, corupţia cu bunătatea sufletului uman, romanul rupe orice bariera în materie de lectură de plăcere. Stieg Larsson nu doar ca şi-a depăşit contemporanii americani, ci chiar a ajuns sa depaşească titani precum Agatha Christie sau Raymond Chandler.
Ideea de baza e urmatoarea: se hotaraste, tarziu, ca America nu mai poate tolera sclavia si trebuie sa o scoata inafara legii, dar avand in vedere gandirea ingusta de atunci (chiar abolitionistii considerau ca negrii le sunt inferiori) si economia de atunci (cele mai mari averi erau a stapanilor de sclavi) s-a dovedit un lucru foarte greu, dar o mana de oameni foarte capabili si cu intentii bune au reusit, cu foarte mari sacrificii, sa duca la indeplinirea abolirea sclaviei.
De ce un editor refuza un best seller: 
Într-o lume hipertehnologizată care se află într-un flux continuu de dezvoltare nu ne-au mai rămas multe portiţe de ieşire atunci cînd e vorba de credinţă; fie alegem varianta bisericii şi a sfinţilor care au făcut-o ceea ce este, fie mergem pe mîna ştiinţei şi a oamenilor care de-a lungul timpului au dezvoltat teoriile care astăzi ne explică aproape tot despre lumea înconjurătoare.
Citind pagina dupa pagina de Hemingway ajung peste anumite pasaje in care autorul descrie oameni care poarta semnul mortii. Nu m-am prins din prima la ce se refera si a trebuit sa treaca cateva pagini ca sa pot sa-mi dau seama cine sunt acesti oameni care poarta acest semn. Era vorba, bineinteles, de oameni care sufereau de tuberculoza si erau, inveitabil, in drum spre propria moarte. Tuberculoza era boala care facea ravagii in timpul in care Hemingway traia la Paris si era considerat echivalentul lui “dead man walking”.
Considerat primul roman american existentialist, cartea lui Horace McCoy evoca sentimente puternice in cititor prin folosirea unui scenariu care ofera o imagine a unei Americi in ruine, a unei societati care este in pragul colapsului si, astfel, atrage oamenii obisnuiti dupa ea.
Comentarii recente