Tag

literatura americana

Carte: Man in the Dark

By | Cărți | No Comments

Un om in intuneric, imobilizat la pat, isi suprima gandurile prin povesti. Isi spune povesti lui insusi, fara sa-i pese de rezultatele povestilor sale atata timp cat rezultatul final este sa nu se gandeasca la viata sa. Rece, cinic, fara emotie, el ne poarta intr-alta lume. O lume rece, o lume imposibila, o lume care seamana foarte mult cu lumea noastra. Experiment ratat.
Roman metafictional, plin pana la refuz de stilul inconfundabil al lui Auster, el ne prezinta batalia dintre imaginar si real. Explozia profunda dintre o poveste reala si o poveste imaginara. Amandoua lumi exista, doar ca una exista in mintea personajului iar cealalta este prea dura pentru a fi imaginata.
Paul Auster si-a gasit stilul, el poate sa scrie despre orice atata timp cat isi mentine acest stil echilibrat si usor care te face sa crezi ca lumea adevarata este lumea personajului si lumea imaginara este cea pe care personajul si-o inchipuie. Uiti ca amandoua sunt imaginare. Sau sunt amandoua reale?
O lumea in care America este in razboi cu ea insusi. O lume in care un personaj inventat are misiunea de a-l asasina pe cel care l-a creat. O lume in care oameni nevinovati sunt executati la televizor. O lume in care suferinta este atat de adanca incat singura metoda de a scapa de ea este de-a o uita, de-a o inlocui cu o poveste, cu o fabulatie. Unde e realul? Unde e imaginarul?

Carte: Tropic of Cancer

By | Cărți | No Comments

Henry Miller si-a trait viata cu o viteza absolut incredibila, trecand prin diferite stadii ale vietii si prin diferite locuri ale lumii. Tropicul Cancerului incearca (si reuseste) sa exploreze viata scriitorului american pe cand traia in Paris dand o alta insemnatate locului si oamenilor decat o dau romanele altor mari scriitori americani plecati acolo.
Miller nu este Hemingway, sau Fitzgerald. Nu e nici Bukowski (dupa cum am fost informat, aici, pe blog). Henry Miller este un scriitor extrem de talentat, cult si ingenios. Lipsit de scrupule, el incearca sa-si traiasca viata asa cum stie, asa cum poate; la fel ca noi toti, probabil. Nu a incercat sa redea o lume utopica (pe care nu o vedea sau credea) ci a redat viata lui, asa cum a fost: trista, plina de femei, nervi si foame.
Da, a scris pornografie. Si ce? A fost parintele revolutiei sexuale, a fost omul care a dat drumul emotiilor si nevoilor sexuale reprimate si a facut-o intr-un mod superb. Nu poate fi condamnat, doar apreciat. Omul acesta a reusit un lucru uimior dar nu pentru asta il admir, ci pentru faptul ca a resuit fara sa cedeze.
Urmarind viata lui Miller in Paris, Tropicul Cancerului este un roman destul de abundent in detalii. Din prima clipa observi ca nu este un roman obisnuit, nici prin descrieri si nici prin stil. Ambele sunt ceva nou, ceva uimitor, ceva genial. M-a prins si m-a tinut acolo atat cat a vrut, putine romane reusesc asta.
Nu il consider pornografic, nu am de ce. Nu despre asta este vorba in roman, ci despre experiente mai mult sau mai putin sexuale. este viata lui, asa cum este, asa cum a fost. Nu poti sa-l condamni dar nici nu poti sa-l ridici in slavi. Eu prefer sa-i admir onestitatea. Nu cea morala, desigur, dar cea confesionala.
Acesta este Henry Miller: un om care poate fi considerat imoral, insa nu poate fi condamnat pentru asta. Si-a recunoscut vina dar nu intr-un mod in care te-ai astepta sa o faca.

Carte: Marele Gatsby

By | Cărți | No Comments

Considerat o capodopera a secolului XX, romanul lui F. Scott Fitzgerald este o portretizare fidela a Statelor Unite ale Americii a anilor ’20. A epocii Jazz-ului, a epocii prohibitiei, a unei epoci care nu mai exista astazi decat in filme nostalgice.
Desi adulat, romanul are niste lacune enorme din punctul meu de vedere. Personajele sunt neverosimile si slab construite, actiunea este schitata prost iar coincidentele(de care romanul e plin) sunt de-a dreptul penibile. Romanul nu prezinta nimic spectaculos in sine dar, in acelasi timp, prezinta niste elemente care ii ofera o nota de credibilitate.
Elementele care salveaza acest roman sunt stilul autorului, care nu exceleleaza dar da impresia de un scriitor bun, si imaginea omului venit la oras. Vocea lui Fitzgerald este simpatica si placuta si intr-o mare masura salveaza, in ochii mei, o mare parte din roman, lasandu-l sa supravietuiasca. Cel mai important lucuru, insa, este viziunea lui Nick Carraway asupra lucrurilor pe care le vede si le ia la cunostinta. Prin ochii lui vedem, de fapt, grandoarea acestui roman, prin el vedem maretia, sau mai degraba lipsa de maretie, a epocii lui Fitzgerald.
Visul american este ruinat, nu poate fi atins decat prin masacrarea principilor. Telul atat de mult visat, de o stralucire pura este patat, nu se mai poate ajunge la el. Pentru a ajunge sus tebuie sa te omori pe tine.
Acel “mare” nu exista.

Carte: Firmin. Aventurile unei vieti subterane

By | Cărți | No Comments

A fost o curiozitate. Am vazut cartea in engleza in librarie dar nu am luat-o in seama dar pe masura ce clipa in care avea sa fie publicata de polirom se apropria interesul a inceput sa creasca. O colega, mare amatoare de animale mici si dragalase (si nu numai) m-a facut sa o cumpar si s-o citesc.
Acum stau si ma gandesc despre ce era cu adevarat vorba in ea, pentru ca nu e vorba doar de un sobolan care citeste. E mai profund de atat. Nici macar faptul ca este constient de unicitatea sa si dorinta sa de comunicare cu rasa superioara este extrem de grea, daca nu impsibila. Este condamnat sa traiasca intr-un corp de sobolan, blestemat sa nu fie suportat de majoritatea oamenilor si neinteles si neluat in serios de cei care, poate, il suporta.
Romanul este despre literatura, despre numeroasele ei fete, despre nenumaratii lui autori, fie ca sunt autori cu A sau a (exista o diferenta, sa stiti!). Insusi inceputul este o comparatie intre cele mai memorabile prime propozitii ale literaturii, si in acest mod continua: comparatia.
Fie ca metoda de comparare difera, de la gust (Proust nu are acelasi gut ca Joyce) fie ca e vorba de subiect (cartile lui Henry Miller is tinute la subsol intr-un dulap inchis) fie ca e vorba de oamenii care le scriu (chiar toti scriitori de SF sunt atat de amarati?).
Firmim este cea mai frumoasa lucrare de literatura comparata si este una esuata inca de la-nceput. Toate sunt, de fapt. La fel ca oamenii, cartile sunt la fel dar in acelasi timp extrem de diferita, sa incerci sa le categorizezi este inutil si va duce la esec, indiscutabil.
Carti si oameni. Oameni si carti. Cat de mult ne asemanam si cat de mult ne diferentiem. Fiecare e atat de unic, precum un sobolan care poate sa citeasca si sa cante la un pian de jucarie. Legatura dintre om si carte este evidenta, fara aceasta legatura nu am fi putut sa iesim din pestera, doar cartile ne salveaza, doar ele au grija de noi, doar prin ele putem descoperi lumea si doar prin ele putem sa o facem mai buna. Cartile ilumineaza totul, chiar si un sobolan.

Carte: Strigarea lotului 49

By | Cărți | No Comments

Thomas Pynchon e unul din cei mai interesanti scriitori americani ai momentului. Nu doar pentru ceea ce scrie, pentru ca in majoritatea cazurilor lumea nu prea are habar de ce vrea omul asta sa spuna. E interesant pentru ca e o persoana total antisociala. Nimeni nu stie cum arata, singura poza publica cu el e una de cand avea vreo 20 de ani. Nu da interviuri, nu se lasa fotografiat, nu apare nicaieri, lumea nici macar nu stie unde locuieste.
Tot ceea ce face, public vorbind, se rezuma la a lansa o data la cativa ani o carte, si ca intr-un trend intelectual, fiecare roman e mai greoi decat precendentul. Si astfel lumea vorbeste despre el si incearca sa descopere ce anume a vrut sa spuna in cea mai recenta opera a sa.
Harold Bloom il plasa printre cei 4 cei mai de valoare scriitori in viata a Statelor Unite, majoritatea criticilor il ridica in slavi avand in vedre ca are un stil experimentalist si reuseste sa introduca in lucrarile sale o varietate de stiinte care de care mai complicate si mai interesante.
Este un autor interesant, desi nu am citit decat acest roman care este unul foarte scurt si este considerat cel mai usor dintre cele aparute. Imi place metoda lui de a expune lucrurile, de felul cum isi numeste personajele (Oedipa?!?) precum si umorul lui indreptat spre anumiti monstri sacri precum Vladimir Nabokov sau formatia Beatles.
Romanul nu face exceptie de la anumite referinte despre diverse stiinte, in cel de fata se aduce in prim plan o metoda de comunicare alternativa si desi e greu sa decizi despre ce anume e vorba, parerea mea personala ma indreapata sa cred ca e vorba despre Internet (nu e doar parerea mea). Romanul a fost publicat in 1966. Intersant, nu?
Am auzit si opinii despre cum Thomas Pynchon si-a pierdut talentul in ultimii ani si nu a ajuns decat un mosulet care vrea sa impresioneze dar care si-a pierdut vocea si nu mai merita sa ne pierdem timpul cu el. Nu sunt de acord si am de gand sa continui sa il citesc. Chiar am depus o comanda pentru Gravity’s Rainbow, romanul lui cel mai aclamat, pe care am de gand sa il citesc (sper sa si inteleg ceva din el).
In Romania acest autor e pe fundul lacului, nimeni nu prea stie cine e iar cei care stiu sunt mult prea putini pentru ca vreo editura sa incerce sa il promoveze mai mult. Sunt traduse doar 2 carti de la el si amandoua sunt puse la raftul de reduceri masive, unul costa 4,99 lei iar celalalt 9,99 lei, se spunea ca e in traducere si Gravity’s Rainbow dar ma indoiesc ca o sa vada fata tiparului, nu merita din punct de vedre economic iar din punct de vedere al palmaresului colectiei nu cred ca perioada prin care trecem e una in care o editura poate face sacrificii economice de dragul palmaresului. Pacat. E un autor din a carui opera chiar avem de invatat cate ceva. Unii autori sunt sortiti sa nu fie descoperiti decat prea tarziu.

Carte: Povesti despre nebunia obisnuita

By | Cărți | No Comments

Un volum de povestiri marca Charkes Bukowski plin de temele care l-au facut cunoscut pe scriitorul american. Povestirile sunt amuzante in mare parte dar se regasesc si povestiri mai serioase, majoritatea aratand faptul ca Bukowski nu este doar un autor de duzina ci si un autor care are un adevarat simt literar pe care si-l pune in functiune atunci cand simte nevoia.
Tipic autorului, mai toate povestirile au o urma de autobiografie. Este destul de clar ca intamplarile din viata autorului sunt principala sa sursa de inspiratie si se foloseste de ele intr-un mod abuziv dandu-ti impresia ca il cunosti. Daca il cunosti cu adevarat nu sunt in masura sa decid insa acest amalgam de intamplari in jurul acestui personaj iti ofera un confort pe care preferi sa il simti nestingherit si nu sa il explorezi.
Povestirile aduc in discutie oamenii pe care Charles Bukowski ii respecta, autori precum Hemingway sau Celine au un loc aparte in panteonul sau, dar nu doar autori celebri fac parte din memoriile lui Bukowski, din povestiri aflam si de alti prieteni ai sai cu afinitati literare, fie ca sunt poeti sau scriitori de povestiri toti sunt analizati in stilul caracteristic al lui Charles Bukowski, stil pe care l-as numi onest.
Nu e o carte extraordinara, nu iti va schimba filozofia vietii, nu iti va oferi o multime de cunostinte. Dar te va distra. Mult. Te vei bucura de umorul sau si de intamplarile care de care mai nastrusnice pe care personajele le traiesc.

Carte: Indignare

By | Cărți | No Comments

O carte care exploreaza societatea si umanul atat de bine incat te poate face sa crezi ca e de fapt o lucrare de specialitate si nu un roman, o lucrare de fictiune. Atentia la detalii marca Philip Roth iti ofera o satisfactie extraordinara, un stil atat de fin si o voce atat de puternica care iti vor marca viata literara.
Indignare este povestea unui adolescent, fiu al unui macelar kosher, care trece prin o serie de evenimente mai mult sau mai putin obisnuite, specifice gandirii americane in timpul razboiului din Korea. Pierderea increderii tatalui, schimbarea universitatii si intalnirea cu diverse personaje in campusul noii universitati, fi ca sunt colegi de camera sau o fata cu care are prima relatie de copulatie orala, au un efect dramatic asupra sa.
Markus Messner este haituit de gandul ca daca nu se va comporta exemplar va fi trimis in Korea si ca acolo isi va gasi sfarsitul. Isi gaseste in scaparea in scoala, locul unde daca se va tine de treaba il va scapa de chinul de a merge si a lupta intr-o tara straina in care mor mii de tineri americani. Insa viata lui Markus nu este atat de usoara, de cand pleaca de la macelaria tatalui sau unde ii fusese ucenic lucrurile frumoase dintre el si tatal sau ajung sa nu mai existe, locul prieteniei este luat de locul neincrederii. Tatal sau nemaioferindu-i nici o urma de incredere persecutandu-l de fiecare data cu intrebari si acuzatii pe care Markus nu le merita.
Gaseste scapare si din aceasta condamnare prin a fugi de la universitatea din orasul sau natal catre o alta universitate din America. Insa aici este nemultumit de profesori pe care ii considera net inferiori celor de acasa, colegii de camera ii gaseste iritanti si nu doreste sa socializeze cu ei, el dedicandu-se meseriei sale din campus si unei anumite fete care va avea un impact devastator asupra sa.
Lectia de psihologie si de istorie pe care ne-o ofera Philip Roth este una extrem de actuala si extrem de corecta. Nu doar exploreaza viata cotidiana a studentului dar analizaeaza factorii pe care un student trebuie sa ii ia in calcul. Viata unui student nu mai este doar dedicata studiului, din ea fac parte o multime de factori: a fi sau nu membrul unei fratii, multumirea parintilor de acasa care se sacrifica fizic, psihiic si material pentru ca fiul lor sa poate merge la facultate, ruptura inevitabila intre fiu si tata care inevitabil apare in viata, satisfacerea dorintelor sexuale si emotionale a unui tanar aflat in floarea varstei dorind punerea in practica a fanteziilor mai mult decat orice.
Traseul pe care Markus Messner il parcurge este unul extrem de bine facut, personalitatea sa dezvolta cu fiecare pagina, inteligenta ii creste, siguranta in sine devine mai mare dar in acelasi timp si singuratatea creste iar frica de a nu lupta intr-un razboi in care nu crede devine tot mai mare.
De la copilul timid care e obisnuit sa nu comenteze in fata autoritatii paterne ajunge sa desfida autoritatea tatalui si cea a conducerii universitatii luandu-si soarta in maini si tinand spatele drept si vocea raspicata in timp ce isi enunta convingerile personale dobandite.
Poate un sex oral sa-ti schimbe viata? Evident, poate. Lucrul care il va marca pentru totdeauna este acest act atat de normal si atat de obisnuit si simplu. Dragostea care o poarta Oliviei, studentei care i-a oferit acesta experienta, sau ideea de dragoste pentru aceasta fata ii va aduce pieirea.
Convingerile sale ateice, increderea sa oarba in eseurile lui Bertrand Russell, tentativele de sinucidere ale Oliviei, disperarea mamei sale fata de tatal sau ajungand sa contempleze divortul, un subiect tabu in familile evreiesti, neaprobarea mamei sale a relatiei cu Olivia sunt teme dezvoltate de Philip Roth cu un talent inconmensurabil care sunt ingredientele acestei capodopere a secolului XXI.
Finalul este o lectie si in acelasi timp este deznodamantul atator factori pusi laolalta. Poate tatal sau avea dreptate, poate decanul, poate el. Noi alegem insa alegerea este una a doctrinei si nu a actiunii. Noi putem sa spunem cine consideram ca a avut dreptatea dar nu putem sa schimbam datele problemei, nu putem sa impiedicam sfarsitul. De ceea ce ti-e cel mai frica, de aia nu vei scapa. Aceasta este soarta lui Markus, este soarta noastra, este soarta omenirii.

Carte: Oracle Night

By | Cărți | No Comments

Nu prea stiu cum sa incep sa scriu despre cartea asta, nici despre autor nu stiu ce sa scriu, probabil de asta a stat atat de mult timp articolul asta in drafts. Ca sa fiu obiectiv si concis, Paul Auster este un scriitor american care si-a inceput cariera literara prin 87 si pana acum a scris vreo 12 romane (14 daca consideri trilogia 3 romane distincte). Nu e foarte cunoscut in Romania, nu e nici foarte tradus, doar cateva carti de-ale sale au fost traduse. Aceasta nu se numara printre ele.
Tot ce am spus pana acum e corect dar nu e tot, nu te poti rezuma sa spui ca Paul Auster e doar un scriitor bun pentru ca nu e doar atat ci e mult mai mult. E un scriitor care te poate fermeca pana in locul in care nu mai poti sa lasi cartea din mana, pana nu consumi cu o foame extraordinara fiecare cuvant pe care acest om l-a scris.
Nu e magic realism, stream of consciousness sau orice alta forma literara postmoderna revolutionara, e doar scris, simplu si coerent, dar exceptional de frumos si fermecator.
Romanele sunt de cele mai multe ori povestite la persoana I si ai impresia ca personajul principal vorbeste direct cu tine, ai senzatia ca esti un confident al personajului si jocul acesta e imposibil sa nu-ti placa. Povestea principala are o alta poveste, una secundara care poate constinua pana la sfarsitul romanului sau poate disparea la un moment dat si acest lucrur are un efect incredibil: te face sa crezi ca povestea secundara e de fapt romanul iar povestea principala e de fapt realitatea si iti trebuie ceva timp sa te prinzi iar cand o vei face vei fi cu adevarat surprins.
Scrisa foarte melodic ceea ce o face sa fie extrem de usor de citit, cartea te face sa iti pui anumite probleme, sa te faca sa te gandesti la dilemele vietii, la problemele cotidiene cu care chiar tu ai de-a face in viata de zi cu zi, probleme casnice dar si intelectuale. Romanul te inconjoara si se lipeste de tine, te hraneste si te simti ocrotit, hranit, iubit, un efect extraordinar.
Subiectul romanului nu are nicio importanta pentru ca nu el e ceea ce conteaza ci tu, cititorul. Tu esti cel ce face povestea alaturi de personajele sale, aia poate fi viata ta.

Carte: Noua Povestiri

By | Cărți | No Comments

Un volum de povestiri care aduc in prim plan geniul lui J.D. Salinger si al operei sale. Desi De veghe in lanul de secara este singurul sau roman publicat si probabil cea mai importanta opera a sa, sriitorul este un maestru desavarsit si in creatia de povestiri.
Noua povestiri care arata viata americana din mai multe unghiuri, fie ca vorbeste despre un om care se sinucide in timpul vacantei dupa o partida de inot, fie ca vorbeste despre conversatia a doua femei nu tocmai intelectuale sau ca vorbeste despre aventurile unui soldat american prin cine stie ce tara straina cu care se afla in razboi, Salinger reuseste sa surprinda esenta. Nu pot sa spun daca esenta personajului sau esenta vietii, a lumii in care acest personaj traieste, poate toate la un loc, poate niciuna.
Stilul este simplu si povestirile sunt usoare, cititorul nu este pus in mare dificultate desi la un moment dat trebuie sa se opreasca si sa isi puna niste intrebari despre ce se intampla in povestire. Sunt povestiri usoare dar nu lipsite de esenta.
J.D. Salinger s-a dovedit, in fata mea, ca un foarte observator al vietii in care traieste, asta e marele lui talent: suprinde esenta vietii cu niste cuvinte extrem de simple si niste povestiri foarte relaxante. Iti aduce aminte de Hemingway dar nu poti sa ii asemenei, sunt total diferiti, fiecare original in felul sau.
Cele noua povestiri iti ofera privilegiul de a-l descoperi ce acest mare autor american in plin talent scriitoricesc. El arata ce e mai important intr-un mod exceptional, ceva ce multi autori cauta o viata intreaga dar putini il gasesc.

Carte: Absalom, Absalom!

By | Cărți | No Comments

Cum ar suna povestea unui tip fara scrupule care e dispus sa faca orice, sa treaca peste oricine pentru a-si construi un imperiu al sau? Suna interesant, nu? Dar daca aceasta poveste ar fi spusa de William Faulkner? Atunci aceasta poveste s-ar numi o capodopera.
O poveste destul de simpla spusa printr-un stil complex si delirant care iti prezinta un volum imens de informatii inca din prima clipa. Avand, parca, o poezie a sa, ideile curgand una dupa alta fara incetare, in care realul si imaginarul se intrepatrund lasand sa iasa la iveala o poveste incredibila care este jumatate realitate si jumatate imaginatie.
Povestea lui Thomas Sutpen care apare in Jefferson din tinutul Yoknapatawpha si cumpa 100 de mile patrate si dupa cativa ani construieste o casa mareata pe proprietatea sa care ia numele de Suta lui Sutpen. Tipul se casatoreste cu o femeie dintr-o familie onorabila din oras cu care face 2 copii, un baiat, Henry, si o fata, Judith. Cand Henry merge la Universitate si aduce acasa un prieten care se indragosteste de Judith, cu care are de gand sa se casatoreasca dar nu reuseste pentru ca este ulterior omorat de Henry. Dar daca povestea nu s-a intamplat asa? Daca totul e fals si nu puteti fi siguri de nimic din ceea ce spun?
Asta este povestea, totul si nimic. Lucrurile se intampla intr-un ritm incredibil, fara noima chiar in timp ce cititorul incearca din rasputeri sa tina pasul, de a nu se pierde in ideile prezentate. Da, asta se intampla dar in acelasi timp nu asta se intampla. Nu poti fi sigur de absolut nimic.
Povestit din amintiri de Rosa Coldfield, sora sotiei lui Thomas Sutpen, de Quentin Compson (unul din personajele din Zgomotul si Furia) si de colegul acestuia de camera, Shreve, romanul iti inspira ideea de pierdere a orientarii. Si chiar asa si este pentru ca povestea nu este stiuta de cei 3, sau poate este stiuta dar cu siguranta nu este spusa asa cum s-a intamplat de fapt. Sunt imaginatii si fabulatii si minciuni si presupuneri si tot ce vreti, doar adevar nu.
Povestea, luata din Biblie, despre Absalom fiul regelui David care isi omoara fratele pentru ca a incercat sa se culce cu sora lor iar apoi incearca sa distruga tot ce a cosntruit tatal sau pentru ca l-a exilat. Acesta este scheletul romanului lui William Faulkner si este probabil cel de care te agati de fiecare data cand povestea o ia inainte si te lasa in urma.
Un roman cu nenumarate complicatii si schimbari de situatie, cu un stil dezorientant care te face sa simti cu adevarat puterea frazelor si ideilor mesterite cu un talent incredibil. Romanul care prezinta cel mai bine ideile lui Faulkner despre sudul natal si despre oamenii care locuiesc acolo, mai ales ca povestea este inainte, in timpul si dupa razboiul civil in care sudul a avut mult de pierdut.
O poveste despre oameni si despre viata spusa de oameni care nu pot fi crezuti, cu fapte reale si imaginare, cu povestea unei familii care trece prin mai multe decat isi poate imagina un om, cu crime si dragoste dusa la extrem, cu dorinta de neclintit pentru suprematie. Un roman care prezinta viata, nu conteza daca e a unui om sau a unui divaol, daca e reala sau falsa.