Tag

literatura engleza

Sep 29
0

Carte: Disgrace

By | Cărți | No Comments

Am descoperit romanul din intamplare, mai intai l-am vazut la o prietena iar apoi la o taraba de carti. L-am cumparat si am sarit sa-l citesc. Nu aveam de unde sa stiu peste ce voi da, nu stiam cine e autorul si nici nu auzisem despre ce e vorba in roman. Descoperirea a fost uimitoare si coplesitoare. In 200 de pagini am regasit o poveste mai cuprinzatoare decat Fratii Karamazov, un limbaj extraordinar si atat de multe dileme ca nici nu as putea sa le enumar.
Povestea unui profesor universitar din Africa de Sud post-apartheid care seduce o tanara studenta (mai mult sau mai putin precum in Animal pe moarte) iar cand fapta se afla, el hotaraste sa nu se apere in fata acuzatiilor si sa-si accepte soarta, aceea de a fi dat afara din invatamant, din locul pe care l-a slujit cu indarjire, de a fi luat din fata studentilor sai pe care ii invata cu drag viata si operelor marilor poeti romantici englezi.
Aflandu-se in aceasta situatie, el hotaraste sa mearga in vizita la fiica sa: o lesbiana care traieste singura in partea rurala a Africii de Sud, crescand flori pe terenul ei; flori din care isi castiga existenta, vanzandu-le la piata. Aici, David Lurie afla o alta fata a vietii, una care ii este necunoscuta. Nu il mai poate folosi pe Byron pe post de protector. Nu mai are partea de viata protejata a sistemului universitar, ci este aruncat direct in viata cruda si nemiloasa, grea si coplesitoare. Hotarat sa petreaca timpul cu fiica sa, se ofera voluntar la clinica veterinara din sat, ajutand la eutanasierea cainilor.
In timpul vizitei sale acolo se intampla o nenorocire: fiica sa este violata de 3 negri si ramane insarcinata in urma violului, lucru pe care ea il accepta fara sa schiteze prea multe emotii si sentimente. Frustrarea lui David in momentul in care realizeaza ca totul este peste puterea lui creste semnificativ si hotaraste sa se intoarca din nou la viata sa din Cape Town. In oras el realizeaza ca evenimentele din viata lui au un scop iar el nu trebuie sa fuga, sa renunte, sa cedeze; el trebuie sa persevereze la fel ca oamenii pe care i-a vazut, chiar daca nu exista nicio recompensa pentru suferintele pe care trebuie sa le indure. David se intoarce in mediul rural, isi reia activitatea ca ajutor in eutanasierea caninilor si isi gaseste propriul loc, oferindu-i fiicei sale spatiul si independenta necesara fara a se departa de ea.
Plin de dileme care de care mai complexe: criza varstei mijlocii, sexualitate, rasism, homosexualitate, ateism, drepturile animalelor, Africa de Sud post-apartheid; romanul se incadreaza ca fiind unul din cele mai importante lucrari de fictiune a ultimei generatii. Stilul si tonul nemilos care ofera o senzatie de raceala absoluta, de parca autorul ar fi total lipsit de emotii legate de personajele sale, sunt doar unul din multele tehnici de a oferi cititorului o alta senzatie: mai produnda, mai clara, mai aproape de adevar. Fara melodramatism, fara subiectivism si lobby, romanul cucereste prin claritate si forta. O experienta unica si incantatoare!

Jan 03
0

Carte: Nocturne. Cinci povesti despre muzica si amurg

By | Cărți | One Comment

Titlul, dupa cum se poate observa, nu ofera loc pentru imaginatie si ne arata din start ce este acest volum. Insa la prima vedre este suprinzator, mai ales pentru cei care il cunosc pe Kazuo Ishiguro. De la Japonia natala si ale ei probleme post razboi, sau de la onoarea majordomului britanic pana la povestiri despre muzica si muzicieni este drum lung si, oarecum, suprinzator.
Cele cinci povestiri care, desi sunt diferite, se invart asupra aceleliasi teme, sau mai bine spus: asupra aceluiasi tip de oameni. Dar nu alegerea subiectului atrage, nici macar personajele ci naratiunea: naratinea la persoana I. Intram in mintea muzicianli si a omului iubitor de muzica. Vedem prin ochii lor culorile muzicii, gustul rafinat al artei sunetului, efectele pe care muzica le poate provoca sufletului uman.
Tipic lui Ishiguro, totul se petrece foarte elegant, niciun cuvant nu este prost plasat, nicio propozitie nu se abate de la rolul ei declarat, totul este precis si armonios, ca o opera, ca un joc foarte bine gandit cu toate variabilele asamblate in asa fel incat nu ne dedicam decat acestei superbe opere.
Oamenii sunt atat de vii, intamplarile atat de reale, gandurile atat de sincere, viata atat de frumoasa iar amurgul si muzica sunt atat de sublime, atat de pline de inteles, atat de profunde incat suntem prinsi, fara scapare, in aceasta lume atat de reala si atat de minunata. Muzica eclipseaza mediocritatea vietii cotidiene si acapareaza tot ce este impur transformand totul in arta.
Pentru a intelege mai bine muzica sau efectul pe care aceasta il are asupra omului aceasta carte este exact ceea ce avem nevoie. Va surprinde si va bucura pana acolo incat nu vom indrazni sa sa o lasam din mana pana nu va fi savurat fiecare cuvintel, fiecare propozitie.

Jun 28
0

Carte: Crima lordului Arthur Savile

By | Cărți | 2 Comments

Un roman micut dar care deborda de o tragico-comedie fantastica, pur si simplu suna atat de bine incat nu poti sa nu te amuzi si in acelasi timp sa te sperii de ce a putut sa treaca prin mintea omului astuia.
Oscar Wilde a fost o persoana controversata la vremea sa, acest fapt este indiscutabil, dar in acelasi timp a fost un geniu literar, un scriitor de inalta clasa care a reusit sa se exprime intr-un mod extraordinar in piesele si povestirile sale.
Crima lordului Arthur Savile nu este o capodopera dar nu este un roman de ignorat, este un roman simplu scris intr-un mod simplu care te distreaza si o face foarte bine. Cred ca la asta s-a si gandit autorul cand l-a scris, la un roman distractiv.
Poate ca in acelasi timp e o atentionare asupra faptului ca nu ar trebui sa credem atat de mult in preziceri si in prezicatori. Nu e o invatatura rea, mai ales ca avem tentinda de a crede orice.
La urma urmei este un roman plin de distractie care te va face fericit citidu-l, te va face sa vrei sa stii mai multe despre autor si in acelasi timp iti va oferi o invatatura de minte si un zambet (mai ciudat cei drept, dar un zambet).

Apr 18
0

Carte: A Pale View of Hills

By | Cărți | No Comments

Primul roman al autorului britanic de origine japoneza Kazuo Ishiguro, un autor care m-a fermecat cand am citit Ramasitele Zilei, romanul sau cel mai aclamat de pana acum. Desi nu a scris de cat 6 romane in mai bine de 25 de ani este un autor remarcabil, care lucreaza enorm de mult la romanele sale si le da un aspect extrem de rafinat.
A Pale View of Hills (in romana: Amintirea palida a muntilor)este, dupa cum am spus, primul roman al autorului si cel care da tonul stilului sau specific. Un stil extrem de interesant care m-a prins de la inceput si care te tine legat de carte si doresti sa afli ce se intampla in continuare. Dar nu doar faptul ca te tine in suspans e punctul forte al stilului lui Ishiguro ci faptul ca spune lucrurile importante prin omisie.
Mai toate personajele sale nu sunt de incredere, personaje care isi reprima sentimentele si actiunile, astfel fiind extrem de greu de aflat cu adevarat adevarul care se ascunde printre randuri. Insa stilul sau extraordinar te face sa verzi acest adevar fara sa-ti dai seama. E ceva extraordinar.
Romanul este povestea lui Etsuko, o femeie trecuta de prima tinerete a carei fata, Keiko, s-a sinucis. Ea este vizitata de cealalta fiica a sa, Niki, care sta alaturi de ea in casuta ei din Anglia pentru cateva zile. Insa in timp ce petrece timp cu fiica sa, Etsuko se gandeste la trecut, pe cand era inca in Japonia si isi aminteste de o femeie ce a cunoscut-o acolo, Sachiko, si fiica acesteia, Mariko.
Planul trece de la Japonia la Anglia destul de usor si Etsuko relateaza intamplari atat despre sotul ei din Japonia cat si despre sotul ei din Anglia, despre socrul sau: un personaj tipic japonez, despre fiica ei ce s-a sinucis si despre fiica ei care este alaturi de ea. Dar majoritatea relatarii este despre Sachiko si fiica acesteia. Sachiko este o femeie care se indragosteste de un soldat american care ii promite ca o va lua cu ea in America si vor avea un viitor impreuna.
Lucrul extraordinar se intampla cand povestirea trece de la persoana a III-a la persoana I-a, astfel Sachiko devine Etsuko, acest lucru dand o usoara urma de confuzie avand in vedere ca trecerea se intampla in mijlocul paginii fara niciun avertisment.
Din acest lucru ne putem da seaman ca Etsuko vorbeste despre ea iasasi cand vorbeste despre Sachiko, dand din nou dovada de personaj necredibil avand in vedere ca vorbeste si despre trecutul sau in timp ce vorbeste despre trecutul lui Sachiko. Dar pana la urma, cititorul, va trebui sa aleaga care versiune ii palce mai mult si sa ramana cu ea.
Titlul este un simbol personal al lui Ishiguro, ca zi in Ramasitele Zilei, el este o imagine care reflecta apogeul personajului. Este acel loc sau moment care defineste personajul.
Kazuo Ishiguro este un autor extraordinar, modul in care el manipuleaza cititorul este atat de genial incat mi-e foarte greu sa il compar cu cineva. Este unic si, probabil, inegalabil in acest joc de imagini pe care il desfasoara cu atata maiestrie in romanele sale.

Mar 17
0

Carte: Ferma Animalelor

By | Cărți | No Comments

Romanul care a marcat inceperea scrierilor politice ale lui George Orwell. Poveste pentru copii dar si pentru adulti, Ferma Animalelor este un semnal de alarma pe care societatea ar fi bine sa il ia in seama.
Prezentat intr-o forma simpla si destul de comica romanul este extrem de serios si prezinta o ipoteza care este extrem de plauzibila (nu ma refer la animale) care, la inceput, pare o idee geniala dar care, spre sfarsit, ajunge sa fie o adevarata tragedie.
Problema umanitatii este repetitia, nu suntem niciodata pe un tern nou, e acelasi loc si aceeasi problema dar de data asta credem ca o sa o rezolvam si ca nu o sa ne mai afecteze problema asta niciodata. Insa gresim, asa cum am gresit de fiecare data.
Nu exista o politica corecta, una in care chiar sa fim egali si sa putem bebeficia de aceasta egalitate si motivul pentru care nu exista egalitate este chiar asta: nu suntem egali. Nici unul din noi nu suntem persoana de langa, suntem asemanatori dar diferiti.
Poate solutia cea mai eficienta e sa avem libertate totala, sa putem face orice dar deoarece sunt oameni care nu au un comportament normal si fura si omara etc. atunci trebuie sa facem reguli pe care sa le urmam dar acest lucru inseamna ingradirea libertatii iar libertatea ingradita nu este libertate.
Romanul lui Orwell este un exemplu foarte bun despre inegalitate, reguli hotarate, modificate si calcate in picioare. Libertatea este o iluzie si, din nefericire, este singura speranta pe care o mai avem.

Mar 07
0

Carte: Orient, Occident

By | Cărți | No Comments

O carte care reuneste 9 povestiri ale lui Salman Rushdie care au la baza diferenta dintre cultura occidentului si cea a orientului, tema deloc surprinzatoare pentru fanii lui Rusjdie care a aratat de-a lungul anilor o oarecare obsesie pentru cele doua culturi spunand de multe ori ca una din cele mai importante caracteristici ale sale este neapartenenta.
Desigur, neapartenenta lui Rusdie nu este doar cea de spatiu si timp, ea are radacini mult mai semnificative precum cultura si religia, unul din cele mai bune exemple ar fi Versetele Satanice care, lasand la o parte conotatiile religioase, este un roman despre aici si acolo.
Aici si acolo nu reprezinta doar diferenta dintre India natala si Marea Britanie in care locuieste ci reprezinta realitatea si fictiunea, spatii care de foarte multe ori se intersecteaza una cu alta in scrierile lui Rushdie iar cartea de fata nu face exceptie.
Povestirile sunt scurte si au o urma fina de ironie care le face mult mai savuroase. Unele povestiri includ amintiri din copilaria lui Rushdie, altele pur si simplu sunt inventate sau au o inpiratie din diferite intamplari la care a participat autorul.
O carte necesara pentru cei care sunt pasionati de stilul lui Rushdie, o carte care raspunde la cateva intrebari despre autor, stilul pe care il adopta cat si temele pe care le ia in considerare in operele sale.

Nov 09
0

Carte: Trainspotting

By | Cărți | One Comment

Un roman care trece de la extaz la agonie fara sa realizezi, esti prins in actiune atata de tare incat nu mai stii ce sa crezi. Scris intr-o maniera extrem de interesanta, folosind un limbaj extrem de colorat si neavand nici cea mai mica urma de cenzura, Trainspotting este genial.
Irvine Welsh ne prezinta un grup de prieteni: Mark “Rent Boy” / “Rents” Renton, Simon “Sick Boy” Williamson, Daniel “Spud” Murphy si Francis “Franco” Begbie, niste tineri care se stiu din scoala generala care ar face aproape orice pentru o doza de dava (heroina).
Romanul trece de la un personaj la altul avand ca metoda de identificare doar modul in care vorbesc, astfel vedem pe rand ce trece prin capul personajelor, lucru destul de dificil pentru cititor dar in acelasi timp extrem de interesant. O tehnica care nu am intalnit-o foarte des.
Sunt foarte multe teme in aceasta carte, de la scotianismul declarat al autorului la consumul si dependeta de droguri, ca sa nu mai vorbim de micile infractiuni pe care le comit personajele pentru a face rost de droguri.
Este posibil ca la prima vedere sa para un roman obscen, fara multa compasiune pentru viata si tineretul anilor 90, dar este mult mai mult de atat, este foarte bine scris si, cel mai important, este foarte real. Irvine Welsh a creat un roman de exceptie si acest lucru este evident inca din primele pagini.
Bucuriile si deceptiile se tin lant pentru prietenii din roman, toti trecand prin diferite experiente precum, arest (atat de politie cat si de parinti), diverse metode mai mult sau mai putin eficiente de dezintoxicare, diferite feluri de a face rost de bani, diferite feluri de droguri, diferite forme de administrare a drogurilor, prieteni si rude care mor si altele.
Este un roman care merita citit, va fi o experienta inedita, pentru mine a fost ai am de gand sa continui cu filmul, despre care voi vorbi intr-un articol viitor.

Sep 03
0

Carte: Versetele Satanice

By | Cărți | 2 Comments

Probabil unul din cele mai celebre si controversate romane ale postmodernitatii si nu numai, Versetele Satanice fiind si o capodopera absoluta a contemporaneitatii care a platit un pret destul de mare pentru asta, dar pretul cel mai mare, probabil, a fost platit de autorul sau, Salman Rushdie, care s-a ales cu o condamanre la moarte. Condamnarea la moarte in 1988 a lui Salman Rushdie de catre Ayatollahul Khomeini l-a facut pe autor sa fie nevoit sa se ascunda o perioada destul de lunga, nevoit sa-si abandoneze familia si sa ramana sub protectia politiei constant. Lucrurile in timp s-au mai schimbat, Rushdie a devenit o persooama un pic mai publica dar inca este pazit foarte bine, mai ales ca in 2006 Iranul a anuntat ca fatwa (condamanarea la moarte) este inca valabila.
Romanul trateaza o multime de lucruri, de la istoria religiei islamului pana la conditia imigrantilor in Londra, romanul facand aluzie de la evenimente cotidiene pana la legende precum cea a versetelor satanice. Rushdie foloseste acelasi stil caracteristic, “magic realism”, care ofera romanului o originalitate absoluta mai ales ca este presarat peste tot cu elemente hinduse.
Povestea este despre Gibreel Farishta si Saladin Chamcha, doi actori care par atat de diferiti dar in acelasi timp atat de asemanatori, pataniile lor fiind unul din firele narrative ale romanului. De la metamorfozarea lui Saladin Chamcha in tap la angelizarea lui Gibreel (care este echivalentul ingerui Gabriel in religia Islamica) pana la ironizarea profetului Mohamed (principalul motiv pentru condamnarea la moarte a autorului), romanul da senzatia de unicitate peste tot, autorul exprimandu-se direct, puternic si necenzurat, transand fara mila cele mai sensibile subiecte.
Desi este fara indoiala o capodopera, ma vad nevoit sa spun ca nu cred ca romanul reflecta exact opiniile autorului despre subiectul care scrie; bineinteles ca ironizarea religiei islamice si nu numai precum si ridiculizarea profetului Mohamed si a apropiatilor acestuia sunt prezentate ca opinii pertimente si comice, dar ced, cu tarie, ca multe lucruri au fost puse doar pentru a incita spiritele astfel asigurandu-se o promovare extraordinara a romanului aducandu-i autorului nu doar celebritate dar si o resursa financiara considerabila.
Lasand deoparte prejudecatile religioase si motivele mai mult sau mai putin cinstite de a scrie un asemenea roman, Salman Rushdie isi croieste drum spre locul celor mai buni autori contemporani, putand fi considerat “un classic in viata”. Versetele Satanice este romanul care trebuie sa-l cititi, daca nu pentru modul original in care a fost scris atunci macar pentru o mai buna cunoastere a religiei si a diferitelor legende si culturi care exista in prezent, pentru a vedea pana unde poate ajunge dreptul la exprimare si, poate, sa invatam cu ceva adevarat folositor din el.
Desi Biserica Ortodoxa Romana si-a indemnat supusii sa nu il citeasca si sa opreasca publicarea sa, eu spun ca trebuie citit neaparat pentru ca este un roman care merita sa fie lecturat, originalitatea sa si tema care o atinge sunt lucruri pe care oamenii trebuie sa le cunoasca.