Tag

literatura

Oct 24
0

Carte: No one writes to the colonel

By | Cărți | No Comments

O nuvela de Gabriel Garcia Marquez scrisa inainte de Un veac de singuratate si probabil una din cele mai reprezentative scrieri ale maestrului columbian al literelor.
Faptul ca in nuvela se pomeneste de colonelul Aureliano Buendia ma face sa cred ca aceasta nuvela a fost o inspiratie pentru marele sau roman, insa nu despre colonelul Buendia este vorba aici, ci despre alt colonel, tovaras cu Buendia in razboiul de 1000 de zile.
Pe alocuri trateaza acelasi subiect ca aici insa, bineinteles, sunt numeroase diferente. Colonelul asteapta in fiecare zi pensia ce i-a fost promisa de guvern insa nu are cine sa-i scrie, el asteptand zadarnic postasul care nu ii va aduce nimic.
Pe langa faptul ca este sarac lipit mai are si nevasta bolnava de astm si sufera dupa pierderea baiatului sau, ucis de fortele armate. Singura ocupatie a colonelului este cocosul fiului sau care este recunoscut de toata lumea ca fiind cel mai bun si de la care se asteapta performante mari la luptele cu cocosi.
Colonelul trece printr-o incercare grea, dura si, din pacate, foarte realista, este batran, sotia sa este bolnava, fiul i-a fost ucis, statul de la care are asteptari mari si care ii datoreaza multe nici nu isi mai aminteste de el si toata puterea ii sta in cocos, care, spera el, il va salva de la aceasta terifica umilinta, el va fi cel care ii va aduce respectul si banii cuveniti. Insa nu e asa, pe zi ce trece cresterea cocosului este o povara, el nemaiavand bani sa aiba grija de el si desi este ajutat sa il creasca de prietenii fiului sau nevasta sa ii cere sa il vanda sa faca rost de bani ca sa poata sa traiasca.
Punctul culminant (si concluzia) il gasim la sfarsit cand desi este evident ca marele cocos este o sarcina mult prea grea pentru el si batranetile sale, colonelul gaseste in el singura salvare ce i-a mai ramas, in ultimele randuri intelegem ca si-a luat adio de la fiul sau, de la pensia, de la ajutorul statului, de la ajutorul prietenilor sai si s-a dedicat intru totul cocosului, el reprezentand unica sansa palpabila de salvare.

Oct 06
0

Carte: Povestea lui Orisicine

By | Cărți | One Comment

Un roman care se inspira dintr-o legenda destul de veche (Everyman) in care este prezentata viata unui om si cum rand pe rand incep sa il paraseasca toate, in special sanatatea, dar nu numai.
Philip Roth isi foloseste la maxim (din nou) talentul literar incomensurabil si ne ofera un roman de exceptie. Poate fi luat drept un bildungsroman avand in vedere ca e povestita intreaga viata a personajului insa este mult mai mult de atat, desi este un roman destul de scurt (enorm de mic daca il comparam cu David Copperfield) el reuseste sa prinda insasi esenta vietii, sau mai bine spus, a mortii.Despre asta e vorba pana la urma despre viata dar privita din perspectiva mortii, acel fenomen covarsitor care anuleaza tot, care sterge amintiri si memorii si mai presus, dorinte.
Roth, cu sangele lui rece, analizeaza viata omului normal, care se intamplasa fie un om care a fost casatorit de 3 ori care are 3 copii si un frate, care are multiple probleme de sanatate si familie, care e un artist pierdut pentru ca toata viata a dorit doar sa faca bani si si-a inceput cariera artistica la pensie cand focul vietii artistice din el s-a stins.
E un roman crud, rece, sumbru ar adevarat, totul este scris cu o luciditate incredibila si te inspaimanta gandul cand iti dai seama de universalitatea lui, si pe tine te asteapta acelasi lucru. Vei munci o viata intreaga pentru copii, incercand in acelasi timp sa fii fericit, vei avea aventuri, multiple neveste si operatii pe inima si intr-un sfarsit vei muri si la capatul tau vor venii oamenii doar din obligatie si nicidecum din dragoste, poate doar cativa, pentru care, probabil, la un moment dat ai insemnat ceva.
Pe zi ce trece simti cum viata se scurge din tine, nu mai esti tu, cel ce a fost odata, devii o epava care se indreapta spre cimitir si in loc sa-ti gasesti o alinare in oamenii care tin la tine tu ii alungi, ii blestemi ca sunt sanatosi in timp ce tu esti un cadavru, alungi persoanele si locurile dragi din viata ta in speranta ca vei gasi ceva nou care te va regenera, dar e in zadar, toti avem o datorie de care nu putem scapa, moartea.

Oct 01
0

Carte: The Catcher in the Rye

By | Cărți | One Comment

O carte care nu prea are nevoie de o introducere, o carte care este o adevarata legenda, ea prin felul cum e scrisa, prin faptul ca autorul ei este nimeni altul decat J. D. Salinger dar si faptul ca anumiti oameni celebri au adorat aceasta carte.
Scrisa la persoana I romanul ne ofera povestea lui Holden Caulfield, un tanar care, intr-un fel, e stereotipul perfect al adolescentilor americani, si nu numai. De fapt aceasta carte este considerata a fi un simbol al adolescentei. Trairile lui Holden sunt impresionante prin efectul emotional care il au asupra lui si nu prin dificultatea sau originalitatea actiunilor. Romanul surprinde viata unui pusti de 16 din interiorul sau si o reflecta intocmai. Citind-o ajungi sa te vezi in pielea lui Holden si incerci sa anticipezi urmatorul pas dar, din punctul meu de vedere, nu reusesti niciodata pentru ca e imposibil de anticipat.
Modul in care Salinger surprinde viata de adolescent este perfect, arata clar cum adolescentii se vad pe ei insusi si cum ii percepe lumea, sau, mai bine zis, cum vad ei ca sunt perceputi de lume.
Romanul este relatarea a catorva zile din viata lui Holden Caulfield, mai exact, cele cateva zile de la fugirea lui din internatul liceului la care se afla, in New York, unde hotaraste sa stea pana cand va trebui sa mearga acasa sa le spuna parintilor sai ca a fost exmatriculat din nou.Experienta sa in New York are un impact teribil asupra lui si asupra cititorului, ajungem sa vedem in ce stare emotionala este si, deasemenea, vedem cum se comporta un adolescent in lumea reala.
Romanul lui Salinger este un monument literar, scris intr-un stil foarte placut si accesibil, De veghe in lanul de secara este unul din cele mai bune romane scrise pe pamant american, el reusind sa ofere lumii perspectiva unui adolescent, cu tot ce tine asta: ura, iubire, gelozie, nebunie etc. si a invatat lumea ce este un adolescent, cum poate el sa se comporte ca un adult dar si ca un copil, ca poate sa aiba aceleasi vicii precum un adult: tigari, femei, bautura, ce impact are asupra lor familia: moartea fratelui are un impact naucitor asupra lui Holden, desi el este in negare. As putea sa stau si sa scriu ore in sir lucrurile importante din acest roman insa ma opresc aici si va indemn: Cititi acest roman!

Sep 24
0

Carte: Animal pe moarte

By | Cărți | 3 Comments

Prima mea intalnire cu Philip Roth insa cu siguranta nu ultima, autorul asta a trezit in mine un interes foarte mare si am de gand sa il examinez in continuare cum trebuie pentru ca merita.
Desi anumite lucruri din roman pot fi usor sensibile (lucru pe care l-am aflat vorbind cu cineva despre acest roman) consider ca modul in care expune problema si multe alte lucruri mai putin perverse (lucruri nu atat de vulgare cum ar crede unii) sunt foarte importante si, din cate am inteles, e una din calitatile lui Roth.
Cracterizat ca un tip extraordinar de indraznet, Roth nu se dezminte; spune lucrurile pe nume fara nici un fel de remuscari si le spune destul de poetic, lucru care il apreciez la un autor tupeul fiind o prima calitate, nevoia de a te dedica lucrurilor sensibile, pentru a le gasi un inteles sunt esentiale in opera oricarui mare scriitor, iar Roth e un mare scriitor. Mai multe despre Philip Roth si opera lui in viitor.

Sep 13
0

Carte: Povestea celor 47 de Ronini

By | Cărți | No Comments

Povestea, care de fapt este o legenda, are la baza o intamplare reala si, probabil, este una din cele mai faimoase si mai reprezentative legende ale Japoniei. Povestea samuraiului Oishi si a oamenilor sai este inca vie in mintea japonezilor contemporani si inca este privita ca o carte a carui reguli trebuiesc urmate.
Povestea este despre samuraiul Oishi si despre oamenii sai care se trezesc ronini (samurai fara stapan) pentru ca stapanul lor este provocat de unul din servitorii shogun-ului si este nevoit sa isi apere demnitatea, insa el scoate sabia in curtea shogun-ului, lucru interzis, si este obligat sa-si faca seppuku (ritualul sinuciderii). Oishi si oamenii sai, potrivit traditiei si legii, sunt nevoiti sa isi razbune stapanaul prin a-l ucide pe cel care l-a ofensat si asa incepe o poveste despre prietenie, tradare, dragoste, furie si implinire.
Oishi trece prin multe incercari pentru a ajunge sa-si atinga telul, el fiind nevoit sa aiba grija de fiica stapanului sau, sa predea castelul, sa se desparta de oamenii sai, sa isi pareseasca sotia, sa se comporte intr-o maniera jignitoare si multe altele, acest lucru fiind cel care starneste uimirea si respectul cititorului afland prin cate e nevoie sa treci pentru a-ti aduce la bun sfarsit datoria.
Dupa cum spuneam, aceasta legenda este una extrem de respectata si una care arata din plin spiritualitatea japoneza, astazi este probabil una din cele mai cunoscute povestiri japoneze fiind puse la un loc cu invataturile lui Confucius (care este citat destul de des in legenda) si aventurile mult prea celebrului samurai Musashi. Pentru cei ce vor sa cunoasca mai indeaproape cultura si spiritualitatea japoneza lecturarea acestei carti este obligatorie.

Sep 03
0

Carte: Versetele Satanice

By | Cărți | 2 Comments

Probabil unul din cele mai celebre si controversate romane ale postmodernitatii si nu numai, Versetele Satanice fiind si o capodopera absoluta a contemporaneitatii care a platit un pret destul de mare pentru asta, dar pretul cel mai mare, probabil, a fost platit de autorul sau, Salman Rushdie, care s-a ales cu o condamanre la moarte. Condamnarea la moarte in 1988 a lui Salman Rushdie de catre Ayatollahul Khomeini l-a facut pe autor sa fie nevoit sa se ascunda o perioada destul de lunga, nevoit sa-si abandoneze familia si sa ramana sub protectia politiei constant. Lucrurile in timp s-au mai schimbat, Rushdie a devenit o persooama un pic mai publica dar inca este pazit foarte bine, mai ales ca in 2006 Iranul a anuntat ca fatwa (condamanarea la moarte) este inca valabila.
Romanul trateaza o multime de lucruri, de la istoria religiei islamului pana la conditia imigrantilor in Londra, romanul facand aluzie de la evenimente cotidiene pana la legende precum cea a versetelor satanice. Rushdie foloseste acelasi stil caracteristic, “magic realism”, care ofera romanului o originalitate absoluta mai ales ca este presarat peste tot cu elemente hinduse.
Povestea este despre Gibreel Farishta si Saladin Chamcha, doi actori care par atat de diferiti dar in acelasi timp atat de asemanatori, pataniile lor fiind unul din firele narrative ale romanului. De la metamorfozarea lui Saladin Chamcha in tap la angelizarea lui Gibreel (care este echivalentul ingerui Gabriel in religia Islamica) pana la ironizarea profetului Mohamed (principalul motiv pentru condamnarea la moarte a autorului), romanul da senzatia de unicitate peste tot, autorul exprimandu-se direct, puternic si necenzurat, transand fara mila cele mai sensibile subiecte.
Desi este fara indoiala o capodopera, ma vad nevoit sa spun ca nu cred ca romanul reflecta exact opiniile autorului despre subiectul care scrie; bineinteles ca ironizarea religiei islamice si nu numai precum si ridiculizarea profetului Mohamed si a apropiatilor acestuia sunt prezentate ca opinii pertimente si comice, dar ced, cu tarie, ca multe lucruri au fost puse doar pentru a incita spiritele astfel asigurandu-se o promovare extraordinara a romanului aducandu-i autorului nu doar celebritate dar si o resursa financiara considerabila.
Lasand deoparte prejudecatile religioase si motivele mai mult sau mai putin cinstite de a scrie un asemenea roman, Salman Rushdie isi croieste drum spre locul celor mai buni autori contemporani, putand fi considerat “un classic in viata”. Versetele Satanice este romanul care trebuie sa-l cititi, daca nu pentru modul original in care a fost scris atunci macar pentru o mai buna cunoastere a religiei si a diferitelor legende si culturi care exista in prezent, pentru a vedea pana unde poate ajunge dreptul la exprimare si, poate, sa invatam cu ceva adevarat folositor din el.
Desi Biserica Ortodoxa Romana si-a indemnat supusii sa nu il citeasca si sa opreasca publicarea sa, eu spun ca trebuie citit neaparat pentru ca este un roman care merita sa fie lecturat, originalitatea sa si tema care o atinge sunt lucruri pe care oamenii trebuie sa le cunoasca.

Aug 28
0

Carte: Batranul si marea

By | Cărți | No Comments

O noua gustare pentru a-mi potoli setea de literatura americana, si ce mai bun decat un Hemingway? O lectura usoara si foarte scurta dar care te tine in priza si te face sa sorbi cuvintele, sa incerci cu disperare sa afli cat mai repede ce se va intampla in continuare. Acest roman este, fara doar si poate, munca unui adevarat geniu.
Americanii il considera printre romanele care compun the great american novel si nu am de gand sa ii contrazic, Hemingway este unul dintre cei mai buni scriitori americani iar acest micro roman este o capodopera fara asemanare, care daca nu arata chipul americanului de rand asa cum il percepe societatea cu siguranta reda americanul pe care il vedea Hemingway in compatriotii tai.
Romanul este cu doua taisuri, unul din ele ne arata cat de mult poate lupta un om, cata ambitie exista in sufletele noastre, cat de sus putem urca si invinge aproape orice obstacol dar pe de alta parte, totul e in zadar, chiar daca reusim sa prindem pestele cel mare (precum Santiago) cel mai probabil il vom pierde, mereu existand sacali (sau rechini!) care sa atace n haita si sa fure rodul muncii noastre.
Ramane la latitudinea fiecaruia ce invatatura vrea sa traga din acest roman, insa eu vad in acest roman o oda inchinata omului si spiritului uman, care nu se lasa niciodata batut si cu inteligenta si finete poate intrece orice obstavol, omul poate trece peste oboseala, foame si durere in incercarea sa de a prinde pestele cel mare care i se cuvine.

Aug 27
0

Carte: Soareci si Oameni

By | Cărți | No Comments

Una din cartile care a devenit cult, scrisa de laureatul premiului Nobel, John Steinbeck, un adevarat as al povestirii care prezinta cu un realism desavarsit America pe care o cunoaste, o simte si o vede.
Cartea are multe conotatii, de la imaginea Americii la momentul actiunii, la prietenie absoluta si ajungand pana la teluri si vise zbuciumate care arunca personajele intr-un vartej din care nu mai au scapare.
Povestea este despre doi prieteni: Lennie si George; Lennie este un tip extraordinar de puternic dar care nu este deloc destept si face numai prostii, George, pe de alta parte, este mic dar istet si este cel mai bun prieten al lui Lennie, care il protejeaza si indruma, cateodata il si cearta si este singurul om care are cu adevarat grija de Lennie. Visul lor este de a strange bani pentru a-si cumpara propriul loc unde sa munceasca si sa traiasca fericiti impreuna iar, pentru a strange bani ca sa isi atinga visul, cei doi merg sa lucreze la o ferma.
Inainte de a junge le ferma, George il pune pe Lennie sa promita ca nu va intra in belele, ca altfel nu il va lasa sa se joace cu iepurii (visul lui Lennie era sa aiba grija de iepuri la ferma lor) iar in cazul in care va avea probleme sa se intoarca in locul in care sunt cand incepe romanul. Ajungand la ferma, George isi da repede seama ca vor avea divergente cu fiul stapanului pentru ca este foarte infumurat si, mai ales, ca are o nevasta care mereu incearca sa intre in discutie cu anagajatii fermei, nestand niciodata acasa si ridicand banuieli cum ca ar avea aventuri extra conjugale.
Punctul culminant al romanului este momentul in care Lennie si George se vad extrem de aproape de visul lor; Candy, un batran angajat al fermei la care au sosit, si care are o mana bolnava din cauza unei accidentari le spune ca le va da 350 de dolari pentru ferma care au de gand sa o cumpere daca il vor lua si pe el ca partener, cerand sa fie lasat sa pliveasca gradina, sa faca de mancare si sa spele vasele, urmand ca el sa le le lase mostenire partea lui. Insa, la fel ca in majoritatea romanelor lui Steinbeck, atingerea visului nu este posibila, este un fapt interzis si prin urmare ei nu ajung sa isi vada visul implinit. Ceea ce e si mai interesant este ca propria lor personalitate ii impiedica sa ajunga acolo.
In timp ce incerca sa ascunda cadavrul unui catel primit in dar de la unul din angajatii fermei, Lennie este acostat de catre nevasta fiului stapanului si ajunge, din greseala sa o omoare. Dandu-si seama de greseala fuge in locul in care l-a trimis George si sta acolo. George afla si merge impreuna cu fiul sefului si ceilalti angajati care vor sa il omoare, sa il prinda. George ajunge inaintea grupului acolo, dat fiind ca stia locul unde va fi, si il pune pe Lennie sa se intoarca cu spatele la el si in timp ce ii povesteste povestea lui preferata, cum vor avea ei propria ferma si cum se va juca cu iepurii, il impusca in cap.
Povestea ridica multe semne de intrebare despre personalitatea si comportamentul uman, el trecand de la iubire neconditionata la dispret si tradare. Gestul lui George de a-l impusca pe Lennie poate fi privit si ca o tradare a prieteniei si in acelasi timp ca o salvare, dat fiind faptul ca personalitatea lui Lennie este una destructiva. Este foarte greu de dat vina pe cineva, daca nu imposibil, si cred ca si acesta este mesajul autorului: viata se intampla. Nu e nimeni vinovat de intorsaturile pentru care o ia, propria personalitatea modifica viata in forme necunoscute, salvandu-ne sau trimitandu-ne spre moarte.

Aug 10
0

Carte: Povestea tarfelor mele triste

By | Cărți | No Comments

Gabriel Garcia Marquez imi dovedeste inca o data cat de bun povestitor e si nu numai atat, si ce imaginatie extraordinara, demna de un autor postmodern adevarat.
Romanul, care este de fapt un micro roman, este despre un om care atinge varsta de 90 de ani si dintr-o data i se face pofta de o virgina si se hotaraste sa sune o matroana celebra sa ii faca rost de una si de aici incepe o poveste minunata. Marquez ne poarta intr-o povestire in care se amesteca foarte multe sentimente si sare de la amuzament la seriozitate cu o lejeritate extraordinara.
Povestea nu este doar despre dragostea unui batran fata de o minora ci este si despre imbatranire, despre cum uiti lucruri si in acelasi timp iti amintesti lucruri la acea varsta, despre cum te vad cei tineri si despre cum te vad cei de o seama cu tine si astfel incepi sa-ti faci o idee despre ce inseamna sa imbatranesti.
Desigur ca tema este si despre atemporalitatea dragostei, faptul ca un batran de 90 de ani se indragosteste de o fata de 14 ani nu ceva atat de spectaculos si nici vulgar, dar asta doar din cauza talentului extraordinar de povestitor al lui Marquez.
Romanul este foarte accesibil si nu necesita mai mult de 2 ore pentru a fi parcurs in intregime asa ca merita sa ii acorzi acest timp deoarece lasa o amprenta asupra gandirii si bineinteles este scrisa de un mare autor care stie ce scrie si o face foarte bine.

Aug 09
0

Carte: Arsa de vie

By | Cărți | No Comments

Marturia socanta a unei supravietuitoare a ritualului numit crima de onoare, obicei barbar islamic de a ucide o femeie din damilie care a incalcat una din regulile religii respective, evitand astfel rusinea publica a familiei.
Supravietuitoarea in cauza, cunoscuta sub pseudonimul de Suad, relateaza in aceasta carte cum s-a nascut, crescut si “murit” intr-un sat din Cisiordania, insa si mai mult de atat, prezinta cu o exactitate uimitoare obiceiurile inumane ale islamicilor din acele locuri. Femeile nu au nici un drept in aceste locuri si sunt batute, torturate si omorate fara nici un fel de mila de catre proprii frati sau parinti pentru niste lucruri pe care noi le consideram absolut normale. Desi este vorba de o alta cultura si o alta religie nu poti sa nu te cutremuri de dezgust si furie fata de acesti oameni si de aceste obiceiuri.
Suad povesteste despre cum propria mama isi sufoca fiicele imediat dupa ce le nastea pentru simplul motiv ca erau femei, lucru considerat murdar in lumea islamica, doar baietii erau binecuvantare in fata familiei. De asemenea aflam cum fratele isi omoara propria sora pentru simplul fapt ca parintii asa au decis. Si lucrul care ma dezgusta cel mai mult este ca acest lucru este facut cu o naturalete desavarsita, nici cea mai mica urma de mila nu exista in acesti oameni (daca pot sa le spun asa!).
Istorisirea lui Suad este reala, nu este fictiune, ea ne arata cu totul alta lume, o lume care este complet diferita dar in acelasi timp la fel cu a noastra. Povestirea autoarei este prezentata de la inceputul vietii si pana la noua ei viata in Europa, ascunzadu-se in continuare de teama ca daca propria familie afla ca este inca in viata ar trimite pe cineva sa o ucida.
Sunt multe de spus despre aceasta carte, despre aceasta familie, desprea aceasta tara, desprea aceasta religie, insa nu vreau sa povestesc tot, poate asa am sa va incurajez sa cititi cartea.