Tag

Ganduri

toleranta: drept sau obligatie?

By | Gânduri | 2 Comments

Sir Salman Rushdie spunea:

La ce bun toleranta daca nu toleram si intolerantii?

Si ma gandeam eu: suntem obligati sa toleram sau toleram doar cand vrem, doar cand ne convine? Libertatea care o avem astazi e dependenta de toleranta noastra sau, de fapt, de intoleranta noastra. Bineinteles ca in cazul lui Rushdie trebuie sa ne raportam la islam, o religie care nimeni nu vreau sa o ia la bani marunti, pentru faptul ca sunt multi ticniti in religia aia si nu e bine sa ne jucam cu ei.
El a facut-o, a platit un pret ce e drept dar a facut-o, asa cum unii americani au avut dreptul sa arda steagul si/sau o copie a declaratiei de independenta, asa si el a pus sub semnul intrebarii adevaraul incontestabil al religiei. Si bine a facut, a dat dovada de curaj si de intoleranta la abuz. Nu poti sa actionezi sub amenintare, nu e corect si nu isi mai are rostul
Pretul, insa, pe care oameni ca Rushdie l-au platit a fost extrem, sa nu poti sa-ti vezi copilul si sa nu poti sa scapi de snetimentul de frica, si toate astea doar pentru ca ai avut curajul sa te indoiesti? Traim intr-o lume trista si nu se prea vede orizontul in situatia de fata.
Si de aia intreb: cum e mai bine, cu toleranta sau fara? Sa toleram sau sa intoleram, si daca toleram: sa toleram si intolerantii?
N.B. Citatul e luat din povestirea La licitatia condurilor de rubin din volumul Orient, Occident de Salman Rushdie publicat de editura Polirom in traducerea Danei Craciun.

nu imi pare rau

By | Gânduri | No Comments

Nu imi pare rau de firmele care acum o duc rau, pentru simplul fapt ca o duc rau din vina lor. Nicio firma din cele care acum sunt amenintate de faliment si tremura ca a ajuns criza si la ei nu este inocenta.
Toti cand au vazut ca le merge bine au inceput sa arunce cu bani in stanga si in dreapta: evenimente, marketing fara folos si multe altele, au pierdut bani.
Cei mai draguti is cei care au vrut sa se imbogateasca extrem de rapid, si desi nu au aveau ratele platite la sediile care le aveau deja deschise, au luat credite din banci ca sa deschida alte sedii. Sedii care, bineinteles, sunt la inceput si nu sunt pe profit, minusul lor fiind acaparat de profitul sediilor mai vechi, care au un profit, sau mai degraba aveau.
M-am cam inselat intr-un articol mai vechi. Vanzarile au inceput sa scada, masiv! Poti sa ii condamni pe oameni? Unii au ramas fara locuri de munca, deci e de inteles, dar marea majoritate nu mai cheltuie din cauza tv-ului. De ce? Pai e simplu, zi si noapte la tv se vorbeste de criza si de cat de rau ne va fi, si peste tot se dau sfaturi oamenilor sa nu mai cheltuie, sa stranga ca vor veni vremuri grele si vor avea nevoie de banii pusi deoparte.
Cu toate astea, nu-mi pasa si nu-mi pare rau. Poate sunt un ticalos dar asta este, multi o merita si n-am de gand sa plang pentru ei si n-am de gand sa le cumpar produsele, cel putin pana nu baga niste reduceri masive.

stereotipuri

By | Gânduri | No Comments

Da, exista si fie ca-ti place sau nu si tu faci parte dintr-unul. Toti vrem sa credem ca suntem diferiti, ca nu apartinem niciunui grup, ca suntem originali dar realitatea este alta, toti facem parte dintr-un anumit grup.
Desigur, toti avem ceva special in noi, toti suntem diferiti dar asta nu are absolut nicio relevanta, lucrurile de zi cu zi ne schimba si ne modeleaza pe toti la fel, nici nu poti sa crez cat de mult se aseamana oamenii intre ei.
Da, esti o fata foarte inteligenta care face parte dintr-o familie buna, cu bani si cu respect si cu tot ce vrei, dar daca tu asculti manele, te plimbi in tot felul de fuste scurte, de cizmulite date cu lac, cu unghii de 5 centimetri data cu oja roz si te futi cu 3 tipi diferiti pe saptamana vei fi catalogata curva sau pitipoanca si sa-ti spun drept: asta esti!
Degeaba ne tot mintim in fiecare zi in fata oglindei ca suntem altfel, ca de maine ne vom schimba, ca vom fi diferiti, ca o sa privim lumea altfel, ca nu o sa ne mai lasam influentati de altii, ca o sa renuntam la prietenii care nu ne sunt de fapt prieteni, ca nu o sa mai salivam dupa stiu eu ce star si o sa ne ocupam de chestii serioase, nu o sa tina. Suntem cine suntem si asta e.
Eu am sa vin acasa si am sa ma imaginez in lumea mea fantastica si am sa traiesc acolo pentru ca acolo sunt fericit. Ce-mi pasa mie ca nu e reala si ca exista o cu totul alta lume afara care asteapata sa o descopar? Eu am lumea mea si sunt fericit acolo si nu am sa ma oftic sau am sa neg cand am sa aud stereotipul din care fac eu parte:un visator.

patristica

By | Gânduri | No Comments

In cateva ore o sa am un examen la literatura patristica, pentru cei care nu stiu patristica este literatura crestina. In timp ce citeam mi-am dat seama ce fel de oameni au nascocit reguli si filozofii pentru credinta ce astazi noi o numim crestinism.
Este o tampenie sa mai ai vreun fel de credinta cand vezi pe ce s-a cladit ceva ce ar trebui sa fie sfant, este o ipocrizie crasa. Crestinismul se bazeaza pe paganism aproape in totalitate, si cand te gandesti ca il reneaga, ca incearca sa il stearga si sa il asume diavolului.
Crestinismul modern nu are nici o legatura cu Iisus Hristos si cu invataturile sale ci are legatura doar cu niste oameni care au vrut sa fie importanti. Pagani care au vrut sa arate ca ei sunt mai destepti si mai interesanti decat restul si au creat idei si doctrine noi pentru oamenii simpli, lucru care ei l-au facut nu pentru ca aveau vreo urma de credinta in acel lucru ci numai si numai pentru a se da mari.
Eu, personal, mi-am pierdut credinta demult si am ajuns la concluzia ca in orice as crede ar fi binje sa o tin pentru mine, nu vreau sa revolutionez nimic dar nici nu vreau sa fiu exclus din vreun grup. Ador arta care o aduce religia in general si cam atat.

toti ne pierdem

By | Gânduri | No Comments

Drumetul prost este acela care, in drum, privind pajistile placute, uita incotro merge. (Grigore cel Mare)

Cat de des se intampla ca planurile noastre sa fie date peste cap doar pentru ca nu mai stim ce am inceput, sau ce am vrut sa incepem? Destul de des, inconsistenta isi arata forta neiertatoare si ne arata tuturor cat de slabi suntem in trup si in spirit.
De cate ori am zis ca ne lasam de fumat sau de baut sau ca de maine o sa muncim mai cu spor sau o sa invatam mai mult si niciodata nu am respectat. Si cand te gandesti ca erau dorinte proprii, autoimpuse. Nu suntem in stare sa ne schimbam, asta suntem si nu mai putem schimba nimic, sau cel putin asta ne place sa credem, astfel putem fi cine vrem sa fim dar sa spunem ca nu dorim sa fim asta.
Viata nu este niciodata asa cum ne dorim pentru simplul fapt ca nu facem nimic sa o facem cum dorim ci asteptam ca ea sa vina la noi, schimbata si gata pentru noi. Nu va fi niciodata asa.

decizii grele

By | Gânduri | One Comment

Tot timpul ma lovesc de greutati cand e sa aleg filmul la care sa ma uit sau cartea pe care sa o citesc. Exista atatea chesatii care ma fac sa-mi schimb parerea nu despre care ar trebui sa il va d si sa nu vad respectiv care sa o citesc si care sa nu o citesc, ci despre care sa il vad prima oara si sa citesc prima oara.
Sunt prea multe carti formidabile si atatea filme incredibile inca nu stii cu care sa incepi. Cel mai mult imi place cand imi aleg un roman sau un film bazat pe ce aud de la altii despre el, e atat de usor sa fii influentat de altii, dar daca nu ar acei altii poate nu as fi intrat niciodata in posesia a unor lucruri care mi-au schimbat felul de a gandi.
Nu doar prietenii si copilarie ne schimba si formeaza viata, ci lucrurile pe care le facem zilnic, un film sau o carte pot fi cele mai influentabile lucruri pentru ca portretizeaza oameni, tipologii. Te regasesti, sau gasesti persoana care vrei sa fii. Cati nu si-au inchipuit ca la un moment dat vor fi Don Corleone si vor face legea? Sau isi inchipuiau ca vor fi James Bond? Bineinteles ca astea erau fantezii dar la un moment dat dai peste romanul sau filmul care iti va schimba modul de gandire si, de ce nu, viata. Cand iti pui problema asa, cum sa nu fie o decizie grea?

Drepturi inalienabile

By | Gânduri | 2 Comments

Mai stie cineva ce inseamna aceste doua cuvinte? Drepturi inalienabile! Acele lucruri care nimeni nu are voie sa ti le ia niciodata, sub nici o forma. Indiferent de ce vei face in viata aceste drepturi le vei avea.
Ca ele exista pe hartie si, probabil, in mintea catorva oameni e adevarat, dar mai exista ele in justitia de astazi? Mai au oamenii parte de ce e al lor? Adica intr-o tara, si intr-o lume, in care regulile se modifica mereu ca doar cei influenti sa detina puterea, ca doar un numar restrans sa aiba puterea de decizie, omului de rand i se mai respecta aceste drepturi?
Ma uitam la un documentar despre razboiul din Irak, ceva abominabil, ceva grotesc (ca toate razboaiele dealtfel dar asta parca mai ceva), si era vorba de modurile de interogare a presupusilor teroristi capturati, atat Irakieni cat si Afganistani (si niste britanici, dar despre ei vom vorbi alatadata). Modul de interogare nu este altceva decat tortura, drepturile lor de oameni egali nu mai existau, pur si simplu nu existau, erau fortati sa spuna anumite lucruri, si, bineinteles, le spuneau, adica cine nu ar face-o?
Este foarte clar ca intr-o criza, stupida ca si cea a Americanilor in Irak, in care asazisii marii conducatori ai lumii sunt condusi de propria lor grandomanie, condusi de idee ca ei sunt salvatorii acesteti planete sau condusi de dorinta de a se imbogati nu o sa ia niciodata in considerare Conventia de la Geneva. De ce? Pentru ca acesti oameni trebuie sa creeze o imagine, trebuie sa arate oamenilor simpli ca exista un pericol si ca ei incearca sa controleze situatia, iar pentru asta trebuie sa existe anumite indicii, declaratii etc. care sa ateste ideile lor.
Anularea drepturilor esentiale ale omului nu se practica doar in Inchizitie ci se practica chiar astazi, sub ochii nostrii. Unii oameni trec prin ceva ce noi nici nu ne putem imagina doar din pur ghinion. Ghinionul de a locui intr-o tara care este considerata periculoasa de anumiti cretini. Cat credeti ca va dura pana cand si altii se vor lua dupa ei, cat va dura pana se va ajunge la anarhie? Daca o tinem tot asa nazismul o sa fie o amintire placuta fata de ce va veni. Si mai trist de atat e ca exista oameni care arata cu degetul pe cei care incalca aceste drepturi, dar raspunsul lor este: legea este vaga si o interpretam cum credem, mai ales in aceste timpuri. Cu alte cuvinte: suntem niste criminali, dar nu aveti ce sa ne faceti si avem puterea de a ne autogratia.
Razboaiele mileniului III trag un semnal puternic de alarma, viata noastra de toate zilele se va modifica brusc. S-ar putea sa ne trezim intr-o zi intr-un cosmar. Nu e vorba de Zeitgeist sau de Clubul Bilderberg, ci de realitatea curenta si ce e posibil probabil sa se intample in viitorul apropriat.

Ce criza dom’le?

By | Gânduri | No Comments

Unde e criza aia? Eu nu o vad. Nimeni nu economiseste nimic, toata lumea e in mall, in supermarket, in hipermarket, in piata, in centru comercial, in alimentara, in butic, peste tot. Se cheltuiesc bani, multi. Unii isi cumpara tv-uri, altii termopane, altii carti, altii haine, si cu toate astea ziarele si televiziunile duruie incontinuu despre criza care afecteaza toata planeta.
Ideea, din punctul meu de vedere, e foarte simpla. Criza exista la lucrurile extrem si nejustificat de scumpe, adica in industria auto si in imobiliare, si in cateva domenii de electronice. Cum vrei sa mai cumpere cineva o casa sau o masina cand preturile sunt iesite din stratosfera? Nu au oamenii banii astia, nu isi permit un credit atat de mare, si chiar daca si-ar permite: de ce ai cumpara ceva inutil de scump?
Da, stiu, avem o groaza de credite peste tot si nu mai suntem in stare sa le platim si bancile sunt in criza… rahat. Da, avem o groaza de credite, la majoriatatea suntem bagati pana la urechi in ele si nu mai suntem in stare sa le platim, dar hai sa nu plangem bancilor de mila, ca nu o duc deloc rau. Voi ati vazut cum arata sediile lor? Parca in fiecare dimineata scot un sediu nou din cutie, imaculat. Toti imbracati la patru ace conducand super masini, dand dovada ca au salarii babane si ca nu le merge rau deloc.
Criza este o situatie perfect normala intr-o societate de consum, atat se promoveaza consumatorismul incat se ajunge la un moment dat in care oamenii nu mai au cu ce sa cumpere si, bineinteles, se baga in datorii pe care nu pot sa le mai plateasca, dar asta nu inseamna ca acele datorii nu se vor mai plati, va asigur eu ca se va gasi o solutie pentru a recupera banii aia. Dar pana atunci toata lumea consuma in continuare, asa ca… ce criza dom’le?

O realitate trista

By | Gânduri | No Comments

De ce oamenii care nu fac nimic niciodata sunt cei care mereu critica ce fac ceilalti? De ce oamenii care nu sunt in stare nici sa-si lege propriile sireturi se cred perfecti?
Nu inteleg, pe cuvantul meu daca inteleg mentalitatea omeneasca. Stiu ca suntem multi, stiu ca suntem diferiti dar mai da-o dracu’ de treaba. Tot timpul exita grupuri, cine se aseamana se aduna dar daca vedem ca un necunoscut e mai bun decat unul de-al nostru de ce trebuie sa spunem despre cel care e mai bun ca, de fapt, e mai prost pentru ca nu e de-al nostru. Mentalitate cretina.
Unii oameni chiar ar trebui sa fie pusi la zid si condamnati pentru ce fac, sau pentru ceea ce nu fac. Fii de securisti care omor oameni nevinovati pe trecerea de pietoni, neveste de senatori care distrug vieti intr-o clipita, dar si prietenii sefului care au tratament special doar pentru ca fac parte din acelasi grup.
Condamnati sa traim in suferinta si nedreptate, de a fi sub jugul incultului si talharului, de a intoarce obrazul cand noi ar trebui sa fim cei care lovesc, dar asta este soarta noastra, a oamenilor simplii, a celor care nu dorim decat sa zambim si sa fim fericiti. Noi trebuie sa suferim pentru ca zambim la o raza de soare, la o prajitura sau la un zambet, la o sarutare sau la o imbratisare, suferim pentru ca nu aspiram la vile, conturi si putere, sau pentru ca nu avem curajul sa ne schimbam soarta.
De fapt, asta e mecanismul in Romania, asta suntem de denigrati si batjocoriti incat nu ne mai arde sa ne rascolim, suntem prea sictiriti sa ne aratam indignarea prin forta. De ce? Pentru ca nu avem pe cine sa punem in loc. Contracandidatii sunt tovarasii de pahar ai celor de acum, la fel de dornici de putere, oameni care ne vor face sa suferim precum au facut-o si predecesorii lor. Nu merita sa incerci sa mai schimbi ceva, pentru ca tu nu vei schimba nimic, pentru ca nu ai puterea sa ajungi tu sa conduci, tu nu ai decat puterea sa aduci pe altul la conducere, altul care te va asupri la fel de mult, daca nu mai mult.
Vorbele marete despre dreptatea si justitie sunt ecouri ale unui vis care se aude din ce in ce mai slab, nu mai exista speranta si totul se inegreste in jur.

pana unde?

By | Gânduri | No Comments

Nimeni nu mai vede imaginea in ansamblu, ci vede doar etapa urmatoare si se indreapta orbeste catre ea, calcand orice ii sta in cale pentru a ajunge acolo, chiar daca, cateodata, lucrul care ii sta in cale se numeste ratiune.
Suntem o lume irationala, nu mai gandim aproape deloc, iar cand gandim, gandim incoerent. Toata lumea uita ca telul unei dezbateri nu este victoria ci progresul. Progresul este acel lucru uitat cand e vorba de castigul personal.
Politica, religia, criza financiara sunt niste lucruri care ne fac sa ne comportam irational, sa uitam ca trebuie sa mergem inainte, sa construim in loc sa distrugem. Totul se invarte in jurul banilor incat lucruri precum educatia sunt lasate in urma fara sa se realizeze ca astfel totul este in zadar. Locul de munca a devenit o povara care trebuie suportata un anumit numar de ore pe zi, nu mai este elementul si locul in care ne putem desfasura creativitatea pentru a face ceva mai bun si mai bine. Pana si sefii iau subordonatilor pana si ultimul gram de putere de decizie doar pentru ca au impresia ca totul se va intoarce impotriva lor. Ce stiu eu? Poate au dreptate. Dar asta nu inseamna ca e bine.
Pana unde vom merge astfel? Uitand, idolatrizand, nerespectand… daca vom ajunge in locul din care nu vom putea sa ne intoarcem? Daca tot ce facem acum duce catre distrugerea noastra? VOm spune ca progresam, ca mergem inainte? Daca da… pana unde?